Azilele din Bihor: Decizia în cazul Pașca, amânată la Curtea de Apel

Curtea de Apel București a decis, joi, 9 iulie 2026, amânarea până luni, 13 iulie, a verdictului în dosarul privind azilele din Bihor, unde Viorel Pașca și membri ai familiei sale sunt acuzați de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Această decizie prelungește incertitudinea asupra măsurilor preventive, în contextul în care procurorii DIICOT au contestat hotărârea Tribunalului București de plasare a inculpaților sub control judiciar, solicitând arestarea preventivă. Avocatul lui Viorel Pașca, Răzvan Doseanu, a declarat la Curtea de Apel București că apărarea va cere menținerea deciziei instanței de fond, subliniind că dosarul nu ar conține suficiente probe pentru o arestare preventivă, în special în privința acuzației de trafic de persoane.

Potrivit avocatului Doseanu, „judecătorul de drepturi și libertăți a arătat că există o carență esențială a propunerii de arestare preventivă: s-a solicitat arestarea pentru trafic de persoane cu referire la 210 presupuse victime care nu au fost identificate până în prezent. Nu putem să ne apărăm în raport cu victime virtuale”. Această afirmație ridică semne de întrebare asupra solidității probatoriului prezentat de procurori, cel puțin în faza inițială a anchetei. De asemenea, apărarea susține că cele 210 persoane menționate de anchetatori ar reprezenta un interval de aproximativ cinci ani și jumătate, fără a se suprapune neapărat cu cele 409 persoane relocate în urma descinderilor din 30 iunie.

Cazul a ieșit la iveală după ce DIICOT a efectuat zeci de percheziții în județul Bihor, vizând o rețea de azile condusă de Viorel Pașca, acuzată de exploatarea a sute de persoane vulnerabile. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2020, Viorel Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai lor, ar fi constituit un grup infracțional organizat, sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată ca având un caracter umanitar. Totuși, potrivit DIICOT și Ministerului Muncii, organizația nu deținea licențele necesare pentru a furniza servicii sociale sau medicale, fiind o rețea de azile ilegale, așa cum a raportat Libertatea.

Procurorii susțin că persoane cu dizabilități, vârstnici sau bolnavi ar fi fost direcționați către cele 18 imobile administrate de grup, situate în localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, din județul Bihor. Această direcționare ar fi avut loc din spitale, unități medicale și direcții generale de asistență socială din mai multe județe, adesea în contextul lipsei locurilor în centrele specializate ale statului. Odată ajunși în aceste locații, beneficiarii ar fi fost lipsiți de documente de identitate, telefoane mobile și carduri bancare, fiind astfel izolați de rude și de exterior. Scopul ar fi fost obținerea controlului asupra veniturilor acestora – pensii, indemnizații de handicap sau de însoțitor – și atragerea de donații prin campanii pe rețelele de socializare, conform comunicatului DIICOT.

Într-un contrast direct cu acuzațiile, avocatul Răzvan Doseanu a invocat motivarea Tribunalului București, care a reținut că autoritățile statului aduceau chiar ele oameni în aceste locații, în lipsa altor soluții, alternativa fiind ca „acești oameni să ajungă în stradă”. Această perspectivă subliniază o problemă sistemică a asistenței sociale din România, unde lipsa de locuri în centrele licențiate împinge adesea persoanele vulnerabile către soluții informale sau ilegale. Din cele 409 persoane evaluate după intervenția autorităților, 128 prezentau diferite tipuri de dizabilități psihice, însă avocatul a subliniat că acest lucru nu înseamnă automat lipsa capacității de exercițiu, aspect crucial în acuzațiile de trafic de persoane.

Un alt punct de divergență se referă la acuzațiile privind încasarea de drepturi pentru o persoană decedată. Avocatul a susținut că aceste informații nu fac obiectul dosarului actual și că ar fi fost vorba de o eroare administrativă remediată printr-o hotărâre judecătorească. De asemenea, în privința lipsei autorizațiilor, apărarea a argumentat că imobilele în cauză erau locuințe private, nu azile, și că legislația privind centrele rezidențiale nu ar fi fost aplicabilă. Această interpretare legală este fundamentală pentru apărare și contravine direct poziției DIICOT și a Ministerului Muncii, care au subliniat lipsa totală de acreditare și licențiere a serviciilor sociale oferite.

Cazul azilelor din Bihor este similar cu scandalul „azilelor groazei” din Voluntari și Afumați din 2023, care a scos la iveală deficiențele majore din sistemul de asistență socială românesc. Aceste incidente repetate indică o problemă structurală, caracterizată de subfinanțare, lipsa personalului calificat și controale ineficiente. Prejudiciul total estimat de DIICOT în cazul Pașca depășește 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro. Potrivit datelor strânse în anchetă, începând din 2006, peste 3.300 de persoane ar fi fost găzduite în locațiile administrate de grup, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost înmormântate în cimitirul din localitatea Dumbrava. Această cifră alarmantă, raportată de DIICOT, subliniază amploarea și gravitatea situației, deși avocatul nu a comentat direct asupra numărului de decese, ci mai degrabă asupra identificării victimelor traficului de persoane.

De ce contează

Acest scandal scoate la lumină, încă o dată, vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și necesitatea urgentă de reforme. Cazul Pașca evidențiază cum lipsa de locuri în centrele de stat și controalele insuficiente pot crea un teren fertil pentru exploatarea persoanelor cele mai fragile ale societății. Impactul asupra victimelor este devastator, iar încrederea publicului în instituțiile responsabile de protecția socială este erodată. Este crucial ca autoritățile să nu doar sancționeze abuzurile, ci să și identifice și să corecteze deficiențele legislative și administrative care permit astfel de situații, asigurând că persoanele vulnerabile primesc îngrijirea și respectul cuvenit.

Amânarea deciziei Curții de Apel București menține sub control judiciar pe Viorel Pașca și ceilalți inculpați, prelungind procesul judiciar. Următoarea ședință, programată pentru 13 iulie, va aduce, probabil, clarificări privind măsurile preventive, însă ancheta de fond va continua. Acest caz complex, cu acuzații grave de trafic de persoane și exploatare, va necesita o analiză aprofundată a probelor și o decizie echitabilă. Pe termen lung, este imperativ ca autoritățile române să implementeze mecanisme de monitorizare și control mai stricte pentru toate tipurile de centre de îngrijire, publice și private, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

Deschiderea unor noi investigații sau extinderea celor existente în alte județe, unde direcțiile de asistență socială ar fi putut direcționa beneficiari către astfel de centre neautorizate, rămâne o întrebare deschisă, esențială pentru curățarea sistemului.