Ministrul Muncii cere explicații, procurorii refuză accesul la dosar
Un conflict deschis a izbucnit între Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, reprezentat de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în urma operațiunii din 30 iunie 2026, care a vizat azilele ilegale administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Pîslaru a solicitat oficial clarificări privind modul de acțiune al procurorilor și lipsa de informare a ministerului, în ciuda participării unor instituții subordonate, însă DIICOT a respins ferm cererile, invocând secretul anchetei și lipsa calității procesuale a Ministerului Muncii. "Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele și informațiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condițiile și către persoanele expres prevăzute de lege," au declarat procurorii în răspunsul oficial transmis.
Potrivit Digi24, ministrul Pîslaru a transmis o adresă procurorului-șef al DIICOT, Codrin-Horațiu Miron, cerând explicații detaliate despre temeiul legal al evacuării și relocării persoanelor vulnerabile, documentele care au stat la baza acestor măsuri și cadrul de coordonare instituțională. Un punct central al solicitării a fost motivul pentru care Ministerul Muncii nu a fost informat oficial, deși reprezentanți ai unor instituții aflate în coordonarea sa, precum Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), au participat la acțiune. Pîslaru a cerut inclusiv copii ale solicitărilor transmise de DIICOT către ANPDPD, din 26 iunie și 30 iunie 2026, și a solicitat confirmarea dacă reprezentanților instituțiilor implicate li s-a cerut să nu informeze conducerea ministerului.
În adresa sa, Pîslaru a menționat că Ministerul Muncii deține deja documente referitoare la operațiune, inclusiv note și raportări între ANPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială) și AJPIS (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială) Bihor, corespondența cu Avocatul Poporului și Nota-sinteză a Corpului de Control al Ministrului. Ministrul a informat DIICOT despre intenția de a face publice aceste documente în data de 6 iulie 2026 și a cerut procurorilor să comunice eventualele obiecții, dacă publicarea ar putea afecta ancheta sau alte interese protejate de lege. În absența unor obiecții până la acel moment, ministerul ar fi considerat că nu există impedimente pentru prezentarea publică a informațiilor.
DIICOT a răspuns tranșant, explicând că măsurile au fost luate în timpul perchezițiilor din Bihor, unde a fost identificat un număr mare de persoane în stare evidentă de vulnerabilitate. Procurorii au subliniat că situația de pe teren a impus luarea imediată a unor măsuri de protecție, iar persoanele au fost relocate în servicii autorizate. Aceștia au confirmat că Viorel Pașca desfășura activități de furnizare de servicii sociale și medico-sociale fără acreditările și autorizațiile legale, situație care nu mai putea fi tolerată, impunând extragerea și relocarea persoanelor vulnerabile.
Referitor la solicitarea de documente din dosarul penal, DIICOT a respins-o categoric, argumentând că Ministerul Muncii nu are calitate procesuală în cauză și că o astfel de cerere ar reprezenta o "ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală". Procurorii au reamintit că urmărirea penală este nepublică, iar documentele pot fi comunicate doar persoanelor prevăzute expres de lege, cu respectarea confidențialității și a bunei desfășurări a anchetei.
În ceea ce privește colaborarea cu instituțiile din subordinea Ministerului Muncii, DIICOT a precizat că alegerea autorităților participante la astfel de activități aparține exclusiv procurorului de caz. Pentru situația persoanelor cu dizabilități, a fost solicitat sprijinul ANPDPD, iar implicarea președintei instituției, Alexandra Zară, a fost lăudată ca un "bun exemplu de cooperare inter-instituțională". Aceasta contrazice parțial poziția ministrului Pîslaru, care, potrivit HotNews, a demis-o pe Alexandra Zară din funcția de președinte al ANPDPD la o zi după aceste evenimente, miercuri, 1 iulie 2026, și a cerut sancționarea directorului DGASPC Bihor și a conducerii AJPIS Bihor, acuzând modul în care aceste instituții au gestionat situația de-a lungul anilor și intervenția DIICOT.
Jurnalistul Victor Ciutacu, citat de HotNews, a criticat dur intervenția lui Dragoș Pîslaru, considerând-o o "răfuială publică cu DIICOT" și o "intervenție nepermisă în anchetă". Ciutacu a subliniat că ANPDPD este o autoritate independentă, în coordonarea, nu în subordinea Ministerului Muncii, iar președintele său este numit direct de premier. Mai mult, el a argumentat că Alexandra Zară, fiind pusă să semneze un angajament de confidențialitate, ar fi devenit penală dacă ar fi informat ministrul, invocând "compromiterea intereselor justiției" conform Codului Penal. Ciutacu a ironizat situația, afirmând că "adevărată știre ar fi fost dacă pleca dimineața de-acasă luat de mascați și dus cu duba la mandat", referindu-se la Pîslaru.
DIICOT a avertizat că publicarea documentelor din dosar poate afecta ancheta penală în curs, subliniind că tuturor reprezentanților instituțiilor participante li s-a impus obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor. Această operațiune a scos la iveală deficiențe sistemice grave, similare cu cele din dosarele "azilelor groazei" din 2023, când sute de persoane vulnerabile au fost găsite în condiții inumane în centre sociale neautorizate, atrăgând atenția asupra necesității unei reforme profunde în sistemul de asistență socială din România. La nivel european, standardele de protecție socială impun o supraveghere riguroasă a serviciilor pentru persoanele vulnerabile, iar România a fost adesea criticată pentru nerespectarea acestora.
De ce contează
Acest conflict instituțional subliniază tensiunile dintre autoritățile administrative și cele judiciare în gestionarea cazurilor de abuz împotriva persoanelor vulnerabile. Refuzul DIICOT de a furniza informații Ministerului Muncii, coroborat cu demiterea președintei ANPDPD de către ministrul Pîslaru, arată o lipsă de coordonare care poate submina eforturile de protejare a victimelor. Pentru cetățeni, înseamnă că responsabilitatea pentru aceste situații rămâne difuză, iar transparența în acțiunile guvernamentale și judiciare este afectată. Este esențială clarificarea rolurilor și stabilirea unor protocoale interinstituționale clare pentru a preveni viitoare tragedii și a asigura respectarea drepturilor omului.
În contextul acestor evenimente, rămâne de văzut cum va evolua relația dintre Ministerul Muncii și DIICOT. Ministrul Pîslaru a anunțat elaborarea unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru cu privire la persoanele vulnerabile vizate de acțiuni operative, o inițiativă necesară pentru a evita repetarea unor astfel de disfuncționalități. Însă, eficacitatea acestor măsuri va depinde de cooperarea reală între instituții și de acceptarea limitelor fiecărei entități în cadrul unei anchete penale.
Întrebările legate de responsabilitatea reală pentru situația azilelor ilegale, atât la nivel local, cât și central, rămân deschise, în timp ce presiunea publică pentru o justiție rapidă și eficientă crește.