Exhumări posibile și implicații la nivel local
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au extins recent ancheta în dosarul „Azilele groazei” din Bihor, vizând posibile complicități la nivelul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), al unor spitale, dar și al Primăriei comunei Holod. Această extindere a investigației, care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, a condus la aducerea lui Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, la sediul central al DIICOT din București pentru audieri.
Potrivit informațiilor obținute de Mediafax, în timpul perchezițiilor efectuate la Primăria Holod, procurorii au ridicat toate documentele legate de emiterea unor acte folosite de grupul infracțional. Contextul este agravat de faptul că fiul lui Viorel Pașca, Emanuel, deține funcția de viceprimar PNL în această comună, sugerând o posibilă legătură între activitatea asociației și administrația locală. Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care instituțiile publice au interacționat cu entitățile private implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice și vulnerabile.
Dosarul conține, de asemenea, declarații ale unor medici de la Spitalul Județean Oradea, care susțin că Viorel Pașca le „trimitea oameni pe care îi găzduise ca să se spele spitalul pe mâini cu ei”. Această acuzație, conform surselor citate de HotNews, sugerează o practică prin care persoane vulnerabile, aflate în grija asociației, ar fi fost trimise la spital în condiții precare, posibil pentru a masca neglijența sau abuzurile din centrele respective. Astfel de practici ar putea indica o complicitate tacită sau o lipsă de vigilență din partea unor cadre medicale, care ar fi putut semnala situațiile anormale.
Un aspect deosebit de grav al anchetei vizează cele 1.020 de persoane decedate în perioada 2006-2026, aflate în grija grupului Pașca. Procurorii iau în considerare posibilitatea solicitării exhumării unora dintre aceste cadavre pentru autopsiere, o decizie care ar putea aduce dovezi cruciale privind cauzele reale ale deceselor și eventualele abuzuri. Problema este, însă, una de resursă umană semnificativă, având în vedere că numărul de legiști disponibili ar permite efectuarea autopsiilor într-un interval de cel puțin un an, conform estimărilor experților. Această situație subliniază subfinanțarea cronică a sistemului medico-legal din România, un aspect adesea evidențiat de organizații precum Asociația Națională a Medicilor Legiști din România în rapoartele anuale, care arată o deficit de personal de peste 30% la nivel național în 2023.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum Germania sau Austria, unde sistemele de asistență socială sunt mult mai bine reglementate și monitorizate, cazul azilelor din Bihor scoate la iveală vulnerabilitățile grave ale cadrului legislativ și instituțional românesc. În 2024, Eurostat a indicat că România alocă un procent semnificativ mai mic din PIB pentru servicii sociale în comparație cu media UE-27 (aproximativ 14% față de 28%), ceea ce se reflectă direct în calitatea și controlul acestor servicii. Lipsa unei monitorizări riguroase și a sancțiunilor eficiente a permis proliferarea unor astfel de centre, unde profitul a primat în detrimentul bunăstării beneficiarilor. Cazurile similare din alte județe, precum cele din Ilfov și Mureș în 2023, demonstrează că nu este un incident izolat, ci o problemă sistemică la nivel național.
În fața acestor acuzații, este esențial să se investigheze nu doar responsabilitatea directă a grupului Pașca, ci și complicitățile instituționale. DGASPC Bihor, de exemplu, are rolul de a licenția, monitoriza și controla activitatea centrelor de îngrijire. Întrebarea care se ridică este cum de astfel de nereguli au putut persista timp de două decenii, din 2006 până în prezent, fără a fi detectate și sancționate. Răspunsul autorităților, inclusiv al reprezentanților PNL din administrația locală, va fi crucial pentru a restabili încrederea publicului în capacitatea statului de a proteja cetățenii vulnerabili. Până în prezent, nu a existat o declarație oficială din partea Primăriei Holod sau a DGASPC Bihor cu privire la acuzațiile de complicitate, însă presiunea publică și mediatică este în creștere.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și pentru corupția care poate pătrunde în instituțiile publice. Revelațiile din dosarul azilelor din Bihor subliniază necesitatea stringentă a unor reforme profunde, de la reglementarea și licențierea centrelor de îngrijire, până la monitorizarea eficientă și sancționarea abuzurilor. Fără o asumare clară a responsabilității și fără măsuri concrete de prevenire și combatere a complicităților, cazuri similare vor continua să apară, lăsând persoanele cele mai vulnerabile ale societății la mila unor indivizi lipsiți de scrupule și a unor instituții ineficiente. Este un apel la acțiune pentru protejarea drepturilor fundamentale ale omului.
Următoarele etape ale anchetei vor fi decisive. Decizia procurorilor DIICOT privind exhumările, deși dificilă din punct de vedere logistic și al resurselor, ar putea schimba fundamental direcția cazului, oferind dovezi medico-legale incontestabile. De asemenea, audierile extinse și eventualele acuzații aduse funcționarilor publici de la DGASPC, spitale și Primăria Holod vor testa capacitatea sistemului judiciar de a investiga și sancționa corupția la nivel instituțional. Este de așteptat ca opinia publică să rămână vigilentă, solicitând transparență și o tragere la răspundere completă pentru toți cei implicați în această rețea de exploatare.
Legislația privind protecția persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități, cum ar fi Legea 17/2000 și Legea 448/2006, ar putea fi, de asemenea, supusă unei revizuiri în lumina acestor evenimente tragice.