Diferența dintre demnitate și sfidare în cazurile sociale
Fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, a realizat vineri, 3 iulie 2026, o comparație tranșantă între scandalul "azilelor groazei" din Voluntari (2023) și cazul recent al azilelor din Bihor, subliniind o diferență fundamentală în asumarea răspunderii politice. Ciolacu a declarat, conform postărilor sale pe Facebook, că "Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită. Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte. Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede."
Declarațiile lui Ciolacu vin în contextul în care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și polițiștii Direcției Investigații Criminale au efectuat, marți, 27 de percheziții în județul Bihor. Acestea au vizat locuințele unor persoane, sedii de firme și o instituție publică, într-un dosar complex care investighează o rețea suspectată că ar fi exploatat, în ultimii șase ani, sute de persoane vulnerabile sau bolnave psihic. Victimele ar fi fost aduse din diverse spitale din țară sub paravanul unei asociații umanitare, iar liderul rețelei, Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani, ar fi obținut sume considerabile din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte beneficii sociale, conform anchetatorilor.
Ciolacu a insistat asupra faptului că Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a condus administrația locală și județeană aproape două decenii – exact în județul unde Viorel Pașca și-ar fi construit nestingherit "casele groazei". Mai mult, primăria condusă de Bolojan l-ar fi premiat pe Pașca și l-ar fi prezentat public drept un "model de implicare socială". Fostul premier a citat rapoarte ale Consiliului Județean Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, care lăudau "buna colaborare" cu asociația lui Pașca. Un alt detaliu semnificativ, adus în discuție de Ciolacu, este faptul că fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod, comuna unde a fost descoperit un cimitir improvizat cu sute de cruci de fier.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan a declarat că nu are nicio legătură cu azilele ilegale din Bihor, afirmând că nu a avut interacțiuni cu reprezentanții asociației implicate și că nu a vizitat niciodată aceste centre. Această poziție contrastează puternic cu acuzațiile lui Ciolacu, care subliniază semnăturile lui Bolojan pe documentele oficiale care atestau colaborarea cu asociația lui Pașca.
Scandalul "azilelor groazei" din Voluntari, izbucnit în iulie 2023, a expus condiții atroce în care erau cazate persoane cu dizabilități: camere insalubre, saltele murdare, înfometare și deposedarea de pensii și proprietăți printr-o rețea mafiotă. Două dintre centre erau administrate de Asociația "Sfântul Gabriel cel Viteaz", condusă de Ștefan Godei, un apropiat al Gabrielei Firea, care la acea dată era ministru al Familiei. De asemenea, Marius Budăi era ministrul Muncii, minister aflat în subordinea căruia se aflau instituțiile de verificare și control acuzate că au ignorat situația.
În urma acelui scandal, atât Marius Budăi, cât și Gabriela Firea și-au dat demisia din funcțiile guvernamentale. Ciolacu a amintit că demisia Gabrielei Firea a survenit în urma faptului că o angajată din cabinetul său cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor, o "vină care nu i-a fost dovedită niciodată", fără nicio semnătură sau legătură directă. Fostul premier a lăudat gestul lor ca pe o "responsabilitate politică", afirmând că "nu aștepți să te împingă alții, pleci singur". La momentul respectiv, Ciolacu, în calitate de premier, a numit demisia lui Budăi un "gest de onoare". Comparația făcută de Ciolacu evidențiază o dublă măsură percepută în rigoarea aplicată standardelor de responsabilitate politică, în funcție de afilierile politice ale persoanelor implicate.
De ce contează
Acest episod subliniază o problemă sistemică în România privind responsabilitatea politică și supravegherea instituțiilor sociale. Contrastul dintre reacțiile în cele două cazuri – demisiile miniștrilor PSD în 2023 și menținerea în funcție a oficialului PNL în 2026, conform acuzațiilor lui Ciolacu – indică o percepție publică de aplicare selectivă a standardelor etice și legale. Aceasta erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în clasa politică, sugerând că apartenența politică poate influența modul în care sunt gestionate crizele și asumate consecințele. Este esențial ca astfel de cazuri să fie tratate cu maximă transparență și imparțialitate pentru a restabili credibilitatea și a asigura protecția reală a persoanelor vulnerabile.
Investigațiile DIICOT în Bihor sunt în plină desfășurare, iar evoluția acestora va fi crucială pentru a stabili exact amploarea rețelei și responsabilitățile individuale și instituționale. Rămâne de văzut dacă acuzațiile de implicare și lipsa de acțiune a autorităților locale, în ciuda dovezilor prezentate de Marcel Ciolacu, vor duce la demisii sau la alte măsuri disciplinare. De asemenea, reacția Partidului Național Liberal (PNL) la aceste acuzații și la situația lui Ilie Bolojan va fi un barometru important al standardelor de integritate pe care partidele politice românești sunt dispuse să le aplice.
Între timp, presiunea publică și mediatică va continua să joace un rol esențial în asigurarea unei justiții echitabile și a unei responsabilități politice autentice în cazurile de abuz împotriva persoanelor vulnerabile.