Dublul număr de pacienți a creat criză la Vâlcea
Un haos logistic fără precedent a marcat transferul a 58 de persoane vulnerabile din azilele lui Viorel Pașca din Bihor către Râmnicu Vâlcea, pe 1 iulie 2026. Autoritățile locale din Vâlcea fuseseră informate că pot prelua doar 29 de pacienți, însă s-au trezit cu un număr dublu, o situație care a generat o criză umanitară și logistică. Potrivit G4Media, pacienții au ajuns fără acte de identitate, fără carduri de sănătate, fără istoricul medical și fără tratamentul necesar, unii dintre ei comunicând doar în limba maghiară, ceea ce a îngreunat semnificativ evaluarea și asistența medicală inițială. Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a declarat pentru G4Media că a fost vorba despre o „încurcătură” în procesul de transfer, de care s-a ocupat ISU.
Primul grup de 29 de persoane a sosit la ora 4:30 dimineața în curtea Spitalului Județean Râmnicu Vâlcea, transportat de ambulanțe ISU. Jana Diaconu, directorul DGASPC Vâlcea, a subliniat pentru G4Media gravitatea situației: „N-aveau bagaje. Unii dintre ei aveau niște plase, dar nu știu să vă spun ce era în ele, că la ora aceea, la 4:30, vă dați seama, ne-am preocupat să ajungă și ei într-un pat, să fie spălați, să mănânce ceva. Aveau doar hainele de pe ei, cărucioarele pe care trebuiau să le folosească, pentru că, din 29, 22 sunt nedeplasabili. Adică sunt la pat.” După o evaluare medicală sumară, acești pacienți au fost cazați în Centrul de Urgență al DGASPC Vâlcea. Comunicarea a fost dificilă, unii pacienți vorbind exclusiv maghiară, iar alții având dificultăți de exprimare chiar și în română.
Câteva ore mai târziu, situația s-a complicat dramatic. Șefa DGASPC Vâlcea a fost contactată de ISU cu privire la sosirea unui al doilea grup de 29 de persoane. „M-au sunat cei de la ISU că au ajuns în Vâlcea și unde este locația în care trebuie să ajungă. Dar am zis: «Stați un pic, au ajuns oamenii din Bihor tot cu ISU?». «Da.» «La mine sunt deja 29, care alți 29?» Că nu înțelegeam de unde mai sunt ceilalți 29,” a povestit Jana Diaconu. Lipsa spațiilor de cazare a forțat ca acest al doilea grup să rămână inițial în curtea Spitalului Județean. Constantin Rădulescu a intervenit prompt: „Ne-am trezit în curtea Spitalului Județean cu încă 29. Și am întrebat: «Stați, stați puțin. Ce faceți cu oamenii ăștia? Cum să-i lăsați în curtea spitalului? Nu e normal».”
În fața acestei crize, autoritățile vâlcene s-au mobilizat rapid. Cei 29 de pacienți din al doilea grup au fost evaluați medical la Spitalul Județean, primind apă și hrană. Constantin Rădulescu a descris situația ca fiind „ceva foarte, foarte, foarte grav,” menționând că unii pacienți aveau amputații și nu dispuneau de cărucioare. S-au găsit soluții de urgență pentru redistribuirea lor în alte județe, precum Gorj, în grupuri mici. În paralel, cei 29 de pacienți rămași la Centrul de Urgență al DGASPC Vâlcea au beneficiat de evaluări medicale și psihiatrice complexe, realizate de echipe de specialiști.
Una dintre cele mai mari provocări, evidențiată de Jana Diaconu, este lipsa completă a documentelor de identitate și a fișelor medicale. „S-a făcut o comisie, este și acum în centru, le fac investigații: analize, ecograf, cardiolog, pentru că, indiferent chiar dacă nu avem documente, sunt niște oameni care au nevoie de o evaluare. Măcar, cum să spun, primară, să știm de ce au nevoie. Ei n-au card de sănătate, n-au buletin, n-au nimic.” Această lipsă de informații medicale esențiale face imposibilă cunoașterea tratamentelor anterioare ale pacienților și îngreunează stabilirea unui plan de îngrijire adecvat. Autoritățile vâlcene au solicitat omologilor din Bihor să transmită orice documente disponibile.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a comentat situația pentru G4Media, atribuind disfuncționalitățile unei comunicări deficitare: „Greu de spus, (cine e vinovat, n.red), informațiile au circulat pe canale multiple referitor la locurile disponibile – DGASPC uneori aveau o situație și centrele aveau altă situație.” Această declarație subliniază o problemă sistemică de coordonare între diferitele instituții responsabile cu gestionarea crizelor sociale. Similar, raportul Comisiei Europene din 2025 privind integrarea socială în statele membre a evidențiat deficiențe în coordonarea interinstituțională în România, în special în gestionarea serviciilor sociale pentru persoanele vulnerabile, un aspect care pare să se fi perpetuat.
Pacienții au viză de flotant în comunele din Bihor unde Viorel Pașca deținea imobilele, majoritatea în Dumbrăvița. Jana Diaconu estimează că, odată stabilit domiciliul inițial, aceștia „probabil că vor fi trimiși în județele din care provin.” Mărturiile unora dintre pacienți, deși greu de verificat din cauza dificultăților de comunicare, sunt cutremurătoare. Unul dintre ei a relatat că „mâncau o dată la trei zile,” în timp ce alții au susținut că situația era „bine.” Aceste declarații subliniază necesitatea unei investigații aprofundate a condițiilor din azilele lui Pașca.
Cazul Pașca este de o gravitate extremă. Viorel Pașca și alte cinci persoane sunt acuzate de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate accentuată. Anchetatorii susțin că, între 2020 și iunie 2026, gruparea ar fi adăpostit sute de persoane vulnerabile în imobile fără autorizațiile necesare, menținând victimele într-o stare de dependență și aservire și încasând în contul acestora pensiile, indemnizațiile de handicap și ajutorul de deces. La data de 30 iunie 2026, autoritățile au evacuat 409 persoane din proprietățile lui Pașca, toate fiind preluate în siguranță, conform declarațiilor oficiale.
De ce contează
Acest incident subliniază deficiențele majore în sistemul de asistență socială din România și în gestionarea crizelor umanitare. Lipsa documentelor, comunicarea defectuoasă între instituții și supraîncărcarea capacității de preluare a pacienților demonstrează o lipsă de pregătire și coordonare care afectează direct viețile celor mai vulnerabili cetățeni. Situația de la Vâlcea este un semnal de alarmă care impune revizuirea urgentă a protocoalelor de transfer și a capacității de reacție în fața unor astfel de evenimente, pentru a preveni repetarea unor tragedii similare și pentru a asigura demnitatea și siguranța persoanelor cu dizabilități.
Pe termen scurt, autoritățile vor trebui să rezolve problema documentelor pacienților și să stabilească domiciliul lor inițial pentru o eventuală relocare. Investigația DIICOT va continua, urmărind să stabilească responsabilitățile penale ale grupului Pașca. Pe termen lung, este esențială o reformă profundă a sistemului de asistență socială, care să includă o mai bună coordonare interinstituțională, digitalizarea datelor medicale și sociale ale persoanelor vulnerabile și o creștere a capacității de intervenție în situații de urgență. De asemenea, este imperativă o monitorizare mai strictă a centrelor de îngrijire pentru a preveni abuzurile și exploatarea, o problemă recurentă în România, așa cum au arătat și alte cazuri de azile ale groazei din anii precedenți, care au dus la adoptarea Legii nr. 17/2024 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor vârstnice.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a repara un sistem profund viciat.