Rețea de exploatare, pacienți fără tratament, îngropați pe câmp
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au efectuat percheziții extinse marți, 30 iunie 2026, în județul Bihor, vizând o grupare infracțională acuzată de exploatarea a sute de bolnavi psihic. Aceștia erau ținuți în condiții inumane, fără tratament medical adecvat și, în cazurile de deces, erau îngropați clandestin pe un teren adiacent unui cimitir, potrivit unui comunicat oficial al DIICOT.
Investigațiile relevă că gruparea, condusă de un bărbat de 55 de ani, a acționat începând cu anul 2020 până în prezent, iunie 2026. Liderul, împreună cu alți trei suspecți, a constituit o structură de criminalitate organizată, bazată pe legături familiale, la care au aderat și pe care au sprijinit-o ulterior alți șapte membri. Scopul principal al acestei rețele era obținerea de foloase patrimoniale prin exploatarea persoanelor vulnerabile, pacienți aduși din spitale din întreaga țară și închiși în case private din comunele bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.
„Începând cu anul 2020, un suspect, în vârstă de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alți trei suspecți, a constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile,” se arată în comunicatul transmis de DIICOT. Această metodă de recrutare și izolare a pacienților, departe de familii și de sistemul medical oficial, a permis grupării să opereze nestingherit timp de peste șase ani, evadând controalele instituționale.
Anchetatorii au descoperit condiții șocante în care erau ținuți pacienții. Aceștia nu beneficiau de reguli minime de igienă, nu aveau parte de protecție și, cel mai grav, starea lor de sănătate era complet neglijată. „Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice,” a detaliat DIICOT. Această lipsă cronică de îngrijire a dus la deteriorarea rapidă a stării de sănătate a multor pacienți.
Tratamentul medicamentos, esențial pentru persoanele cu afecțiuni psihice, era fie inexistent, fie administrat necorespunzător. Pacienții nu beneficiau de îngrijire constantă și adecvată diagnosticului psihiatric, nu erau supravegheați permanent, iar medicamentele le erau administrate discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către personal necalificat și insuficient. Această practică reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor pacienților și a normelor medicale, comparabilă cu situații similare descoperite în alte azile din România în ultimii ani, precum cele din Ilfov în 2023, unde de asemenea s-au constatat abuzuri grave și lipsa îngrijirii medicale adecvate.
Cea mai macabră descoperire a polițiștilor o reprezintă modul în care erau gestionate decesele. Persoanele vătămate care mureau în spațiile deținute de grupare erau înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, fără a respecta procedurile legale de înmormântare. Mai mult, sumele acordate ca ajutor de înmormântare erau încasate de către membrii grupării, transformând tragedia într-o sursă de profit ilicit. Această practică amintește de cazuri izolate de trafic de cadavre sau de fraude cu ajutoare sociale, dar amploarea și organizarea acestei rețele o fac deosebit de gravă.
Situația din Bihor subliniază o vulnerabilitate structurală a sistemului de asistență socială din România, unde controalele sunt adesea superficiale, iar instituțiile responsabile nu reușesc să detecteze la timp astfel de abuzuri. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România alocă un procent semnificativ mai mic din PIB pentru servicii sociale și de sănătate comparativ cu media Uniunii Europene, ceea ce contribuie la subfinanțarea și lipsa personalului calificat în domeniu. Această deficiență sistemică este adesea exploatată de rețele infracționale care vizează persoanele cele mai vulnerabile.
De ce contează
Acest caz din Bihor este o alarmă majoră privind modul în care sunt tratate persoanele vulnerabile în România și subliniază necesitatea unor reforme profunde în sistemul de asistență socială și medicală. Descoperirile DIICOT scot la iveală nu doar un caz de crimă organizată, ci și eșecul instituțiilor de a proteja cetățenii. În absența unor mecanisme de supraveghere eficiente și a unor sancțiuni drastice, astfel de „azile ale groazei” pot continua să opereze, punând în pericol viețile și demnitatea a mii de oameni. Este crucial ca autoritățile să investigheze nu doar rețeaua criminală, ci și complicitățile instituționale sau neglijența care au permis aceste abuzuri să persiste timp de șase ani.
În urma perchezițiilor, se așteaptă reținerea și audierea suspecților implicați în această rețea de exploatare. Ancheta va continua pentru a identifica toate persoanele vătămate, pentru a le asigura îngrijirile necesare și pentru a recupera sumele obținute ilicit de către grupare. De asemenea, este de așteptat ca instituțiile cu atribuții în domeniul asistenței sociale și sănătății să demareze propriile investigații interne pentru a stabili responsabilitățile și a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Este imperativ ca legislativul să revizuiască și să înăsprească normele privind înființarea și funcționarea centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice și cu dizabilități, asigurând o monitorizare riguroasă și transparentă.