Elevii, între speranțe la note mari și planuri de viitor
Proba de Limba și Literatura Română a examenului de Bacalaureat 2026 a generat reacții variate în rândul elevilor, mulți dintre ei exprimându-și optimismul, în ciuda unor subiecte considerate dificile de unii. Printre lucrările care au stârnit discuții s-a numărat și poezia „Plumb” de George Bacovia, care a reprezentat subiectul al III-lea, conform relatărilor mai multor surse media, inclusiv România TV și HotNews. Elevii au abordat examenul cu strategii diverse, de la o pregătire intensivă pe ultima sută de metri, până la o abordare mai relaxată, bazată pe intuiție.
Alberto, un elev de 18 ani de la un liceu tehnologic din Pipera, a ieșit zâmbitor de la examen, declarând că a „făcut tot” și că nu i s-a părut dificil, chiar dacă subiectul cu Bacovia nu a fost printre preferatele sale. „Pe Bacovia l-am învățat acum două zile. Am avut așa, o presimțire, că o să pice poezie și am scris acolo de Plumb mult…L-am distrus! Am scris tot! Patru pagini doar la eseu, șapte în total!”, a mărturisit el, estimând o notă de 6 sau 7, chiar dacă scrie „urât”. Alberto a mai adăugat, citat de România TV, un sfat pentru viitorii bacalaureați: „Băi, deci, ca să învățați eseele: e foarte ușor, la realism faceți realismul prima oară, scoateți ideile principale și după aia băgați vrăjeală. Atât. Nu-i ceva wow”. Această abordare pragmatică subliniază presiunea și ingeniozitatea elevilor în fața examenelor.
Subiectul argumentativ, care a cerut elevilor să discute dacă examenele le opresc obiceiurile, a fost bine primit de Alberto, care a legat tema de pasiunea sa pentru muzică. „Bacul m-a oprit din a exersa în muzică”, a spus el, arătând cum viața personală se intersectează cu rigorile academice. La subiectul I, elevii au avut de interpretat un text, o scrisoare de Dinu Pătila către sora sa, Pia, o cerință considerată simplă de majoritatea. Subiectul al II-lea a fost, de asemenea, accesibil, cerând o abordare similară cu eseul, dar într-o formă mai concisă.
Spre deosebire de Alberto, Darius, un alt elev, a ieșit printre ultimii din examen, iar mama sa spera că „probabil a picat pe subiect și încă mai scrie”. Darius a confirmat că s-a descurcat bine la „Plumb”, deși a considerat subiectul „cel mai greu”. El a sperat la o notă de 6, după ce s-a pregătit „cam cu o săptămână, două înainte”, acoperind „50-60% din materie”. Planurile sale de viitor sunt legate de muzică, mai precis de hip-hop, unde activează sub numele de scenă Azimaghi, cu piese pe YouTube. Această viziune divergentă, între studii superioare clasice și o carieră artistică, este reprezentativă pentru generația actuală de elevi.
Ania, o elevă de 19 ani, a găsit proba „foarte ușoară, per total”, deși nu se aștepta la „Plumb”. Ea a estimat o notă de 7 sau 7.50, fiind mulțumită de efortul depus. Pe de altă parte, Tiberiu a recunoscut că nu a învățat aproape deloc, dar a fost surprins de ușurința examenului, sperând la un 5 sau 6. Pentru el, Bacovia a fost cel mai dificil punct, deoarece „nu citesc în general, asta e faza”. Interesant este că Tiberiu a terminat liceul cu media 7 la Limba română, demonstrând că abilitățile de înțelegere și sinteză pot compensa lipsa lecturii aprofundate. Pregătirea sa pentru Bacalaureat a durat doar o săptămână, timp în care a sperat să-i pice „Leoaica tânără, iubirea”, operă pe care o studiase.
Cosmin, un alt elev, a rezolvat primele două subiecte fără probleme, deși a considerat „Plumbul” „mai neașteptat”. El a vizat o notă între 8.20 și 8.50, după o pregătire de trei luni. Cosmin a menționat că se aștepta la autori precum Marin Preda sau Liviu Rebreanu, opere mai des întâlnite în anii precedenți, cum ar fi „Ion” sau „Moromeții”. Dragoș, în schimb, a început pregătirea și meditațiile la română încă de la începutul anului școlar, de două ori pe săptămână. Deși i-a plăcut poezia lui Bacovia, a recunoscut că nu a fost pe deplin pregătit, vizând mai degrabă „Enigma Otiliei”, „Ion” și „Baltagul”. El speră la o notă de 7 spre 8, considerând că nu a reușit să scrie suficient la eseu.
Denis a perceput examenul ca fiind mai puțin complicat decât cele din anii trecuți, dar a avut dificultăți cu eseul la Bacovia, unde „nu știu dacă am atins numărul de cuvinte și mi-am cam uitat ideile pe parcurs”. Lipsa somnului din cauza stresului a contribuit la „întortochearea ideilor”. Denis s-a pregătit, la fel ca mulți alții, cu o săptămână înainte, învățând eseurile în trei zile. El își dorea să-i pice „Moromeții” și intenționează să se înscrie la Politehnică sau la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității București. Efe, un elev de naționalitate turcă de la liceul Edmond Nicolau, profil sportiv, care nu stăpânește perfect limba română, a estimat o notă de 6, recunoscând că „nu am învățat prea mult”. Mihnea, un alt elev de la profilul sportiv, face fotbal de performanță și își dorește să devină fotbalist, având în vedere o facultate de sport, în timp ce urmărește Campionatul Mondial, susținând Portugalia și pe Ronaldo.
Reacțiile elevilor, de la optimism debordant la o sinceritate dezarmantă privind lipsa pregătirii, reflectă o realitate complexă a sistemului de învățământ românesc. Conform datelor Ministerului Educației, rata de promovabilitate la Bacalaureat a fluctuat în ultimii ani, ajungând la aproximativ 75% în sesiunea de vară din 2025, un procent similar cu cel din 2024. Această cifră, deși în creștere față de anii anteriori pandemiei, indică în continuare provocări semnificative. Spre comparație, media europeană de promovabilitate la examenele de final de ciclu liceal este de peste 85%, conform Eurostat 2024, ceea ce plasează România sub media UE, deși progrese au fost înregistrate în ultimul deceniu. Diferențele de pregătire și așteptări ale elevilor sunt influențate de diverși factori, inclusiv calitatea predării, resursele disponibile și motivația personală. Discrepanțele între mediul urban și rural, precum și între liceele teoretice și cele tehnologice, rămân o constantă în analizele anuale ale examenului de Bacalaureat, cu elevii din mediul urban și cei de la profil teoretic obținând, în general, rezultate mai bune, conform unui raport al Inspectoratului Școlar Județean București din 2025.
De ce contează
Aceste mărturii ale elevilor oferă o imagine autentică asupra provocărilor și aspirațiilor tinerilor români care susțin Bacalaureatul. Ele subliniază nu doar diversitatea nivelurilor de pregătire și a strategiilor de examen, ci și presiunea la care sunt supuși elevii, alături de planurile lor de viitor, adesea îndreptate spre cariere non-convenționale. Succesul sau eșecul la Bacalaureat influențează direct accesul la învățământul superior și, implicit, șansele de integrare pe piața muncii, având un impact semnificativ asupra parcursului individual și dezvoltării socio-economice a României.
În zilele următoare, elevii vor susține probele la matematică și la materiile la alegere, precum geografia. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026 vor fi publicate la începutul lunii iulie, după contestații. Presiunea va continua să crească, pe măsură ce elevii își așteaptă notele și își definitivează planurile de înscriere la facultate sau de integrare pe piața muncii.
Rămâne de văzut câți dintre ei vor reuși să-și îndeplinească așteptările și cum se vor reflecta aceste rezultate în statistici la nivel național, continuând trendurile anilor precedenți sau, dimpotrivă, aducând schimbări semnificative în peisajul educațional românesc.