Elevi sub cod roșu, săli fără aer condiționat
Examenul de Bacalaureat din 2026 a debutat sub auspiciile unui cod roșu de caniculă, transformând prima probă scrisă, cea la Limba și literatura română, într-o provocare suplimentară pentru zeci de mii de candidați. Temperaturile au urcat alarmant încă de dimineață, atingând, potrivit Digi24, aproximativ 29 de grade Celsius în București la ora 8:00, în timp ce la Oradea se înregistrau 27 de grade.
Această situație a generat condiții de examen extrem de variate în țară. Unele centre, precum Liceul "Jean Monnet" din București, au putut oferi elevilor săli cu aer condiționat, unde temperatura a fost menținută în jurul valorii de 23 de grade Celsius, iar elevii au primit apă potabilă, conform unui reprezentant al centrului citat de TVR Info. "Este asigurată temperatura de 23 de grade în fiecare sală. Elevii au apă asigurată, la fel și asistenții și membrii comisiei," a declarat acesta.
Pe de altă parte, numeroase alte centre de examen nu au dispus de sisteme de climatizare, forțând elevii să susțină probele în condiții de disconfort termic major. Potrivit HotNews, în aceste săli fără aer condiționat, unitățile de învățământ au fost instruite să asigure apă potabilă și ventilatoare, sau alte soluții paliative pentru a reduce căldura. Cu toate acestea, mulți elevi au transpirat abundent și nu le-a fost permis să folosească evantaie, o măsură considerată de unii candidați ca fiind excesivă, având în vedere condițiile extreme.
Situația a fost deosebit de complicată în județe precum Timiș, unde, după cum a relatat TVR Info, multe dintre cele 16 centre de examen funcționează în clădiri de patrimoniu. În aceste locații, instalarea sistemelor moderne de climatizare este fie dificilă, fie complet interzisă din cauza reglementărilor de protecție a monumentelor istorice. Aura Danielescu, inspector școlar general în Timiș, a recunoscut eforturile de pregătire, dar a sugerat că soluțiile ar fi putut fi mai proactive. "Ne-am străduit cât am putut să pregătim centrele. Mi se pare normal să ne adaptăm noi, nu să constatăm cu o zi înainte că este foarte cald. Proba ar fi trebuit să înceapă cu o oră mai devreme," a declarat Danielescu, evidențiind o posibilă lipsă de anticipare la nivel central.
Emoțiile au fost la cote maxime pentru cei peste 130.000 de candidați așteptați să participe la proba de Limba și literatura română. Un elev de la un liceu din București, citat de Digi24, își exprima speranța înainte de examen: "E foarte cald. Sper să fie aer condiționat în clasă." Alți candidați au încercat să își păstreze calmul: "Am învățat destul. Nu vreau să mă epuizez. Intru acolo și, când intru, o să știu." Două candidate din Oradea au declarat că "Suntem puțin emoționate, e normal. Vremea e cea mai mică problemă," o atitudine de reziliență în fața adversității.
Contrastul dintre condițiile de examen din diferite centre subliniază o problemă sistemică a infrastructurii educaționale din România. În timp ce Uniunea Europeană a promovat constant standarde de confort și siguranță în spațiile publice, inclusiv în școli, România se confruntă încă cu disparități semnificative. Comparativ, în țări vest-europene, cum ar fi Germania sau Franța, deși valurile de căldură sunt tot mai frecvente, există protocoale stricte și investiții masive în modernizarea școlilor pentru a asigura condiții optime de studiu și examinare, inclusiv prin instalarea de sisteme de ventilație și climatizare, sau prin adaptarea programului școlar.
Această situație nu este singulară. În ultimii ani, fenomenele meteorologice extreme au devenit o constantă în timpul sesiunilor de examen, fie că vorbim de caniculă, fie de furtuni puternice. În 2023, de exemplu, mai multe centre de examen din sudul țării au fost afectate de pene de curent cauzate de furtuni violente, ceea ce a dus la întârzieri și la o presiune suplimentară asupra elevilor. Lipsa unei strategii naționale coerente pentru adaptarea infrastructurii școlare la schimbările climatice este o problemă recurentă, semnalată de organizațiile nonguvernamentale și de sindicatele din învățământ. Costurile modernizării sunt substanțiale, dar impactul asupra sănătății și performanței elevilor este și mai mare.
De ce contează
Condițiile de examen în plină caniculă nu sunt doar o chestiune de confort, ci influențează direct performanța academică și echitatea. Elevii care susțin examenele în săli supraîncălzite sunt dezavantajați, concentrarea le este afectată, iar stresul termic adăugat emoțiilor inerente examenului poate duce la rezultate sub potențial. Această situație subliniază necesitatea unor investiții urgente în infrastructura școlară pentru a asigura condiții egale pentru toți candidații, indiferent de locația centrului de examen, și pentru a proteja sănătatea publică în contextul schimbărilor climatice.
Pe termen scurt, inspectoratele școlare vor trebui să evalueze impactul acestor condiții asupra rezultatelor și să comunice public măsurile luate. Pe termen lung, este imperativ ca Ministerul Educației să elaboreze o strategie națională de adaptare a infrastructurii școlare la fenomenele meteorologice extreme. Aceasta ar trebui să includă nu doar instalarea de sisteme de climatizare, ci și soluții arhitecturale durabile, cum ar fi izolarea termică, acoperișurile verzi și sisteme de ventilare naturală. De asemenea, ar trebui analizată flexibilizarea calendarului examenelor naționale pentru a evita perioadele de caniculă extremă, o măsură propusă deja de inspectorul școlar Aura Danielescu.
Fără o abordare proactivă și investiții semnificative, fiecare sesiune de examen riscă să devină o loterie a condițiilor, nu doar a cunoștințelor.