Noi cerințe la examenul național de Limba și Literatura Română
Luni, 29 iunie 2026, a debutat sesiunea examenului național de Bacalaureat 2026, cu proba scrisă la Limba și literatura română. Subiectele au urmat structura clasică, incluzând înțelegerea unui text la prima vedere, un text argumentativ și eseul de la Subiectul III, conform informațiilor generale despre examen. Ce a surprins însă, potrivit primelor informații confirmate de elevi la ieșirea din examen și citate de Mediafax, a fost alegerea autorilor pentru Subiectul al III-lea: Tudor Arghezi pentru profilul uman și George Bacovia pentru profilul real.
Această selecție a generat reacții diverse printre absolvenți. Unii elevi au considerat că la profilul real, unde poezia este adesea percepută ca o provocare, alegerea lui Bacovia a fost neașteptată. „A picat poezie. La real, lumea nu prea se așteaptă,” a declarat un elev, reflectând o anumită surpriză. Un alt candidat a menționat o posibilă „capcană la subiectul I”, sugerând că anumite cerințe de înțelegere a textului ar fi putut fi mai dificile decât anticipat. Conform programa de Bacalaureat, atât Bacovia, cât și Arghezi sunt autori canonici, iar elevii trebuie să fi studiat cel puțin un text din opera lor. În practică, pentru Bacovia sunt frecvent studiate „Plumb” și „Lacustră”, iar pentru Arghezi, „Testament” și „Flori de mucigai”.
Comparativ cu anii anteriori, se observă o dinamică interesantă în tipul de autori și opere cerute. În 2025, de exemplu, candidații de la profilurile Real și Tehnologic au avut de caracterizat un personaj dintr-o operă de Ioan Slavici sau Ion Creangă, în timp ce la Uman și Pedagogic, cerința a vizat relația dintre două personaje din opere ale acelorași autori. În 2023, la Real a fost solicitat un eseu despre particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu, iar la Uman, caracterizarea unui personaj dintr-un text al unuia dintre cei doi autori. Mai mult, în 2022, la Real a picat o comedie studiată (eseu de minimum 400 de cuvinte), iar la Uman, particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o comedie. Această alternanță între proză și poezie, precum și între diferiți autori canonici, subliniază necesitatea unei pregătiri echilibrate și aprofundate a întregii materii.
Regulile stricte ale examenului au fost, ca de obicei, în vigoare. Candidații au avut acces în săli între orele 7:30 și 8:30, exclusiv pe baza unui act de identitate valabil. Orice tentativă de fraudă, cum ar fi deținerea de telefoane mobile, dispozitive electronice, ghiozdane, notițe sau manuale, a dus la eliminarea imediată din examen și la pierderea rezultatelor obținute anterior, inclusiv cele de la evaluarea competențelor lingvistice și digitale. Această măsură este esențială pentru asigurarea integrității procesului de evaluare, un principiu susținut constant de Ministerul Educației.
Sistemul de corectare a lucrărilor este unul riguros, menit să asigure obiectivitatea. Fiecare lucrare este corectată independent de doi profesori evaluatori. Dacă diferența dintre cele două note este de cel mult un punct, nota finală este media aritmetică a acestora, afișată cu două zecimale, fără rotunjire. În cazul unei diferențe mai mari de un punct, lucrarea este reevaluată de alți doi profesori. Din cele patru note obținute, se elimină cea mai mare și cea mai mică, iar nota finală este media aritmetică a celor două note rămase, tot fără rotunjire. Acest mecanism este similar cu cel aplicat la examenele naționale din state membre ale Uniunii Europene, precum Franța sau Germania, unde se pune un accent deosebit pe validitatea evaluării.
Pentru a promova Bacalaureatul, candidații trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: să susțină toate probele de evaluare a competențelor, să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și să aibă o medie generală de minimum 6 la probele scrise. O excepție notabilă este rotunjirea mediei de 5,99 la 6,00, declarând astfel candidatul promovat. Această regulă, introdusă pentru a oferi o șansă suplimentară elevilor aflați la limită, a fost aplicată și în anii precedenți, având un impact pozitiv asupra ratei de promovabilitate.
De ce contează
Rezultatele de la Bacalaureat au implicații majore pentru viitorul absolvenților, determinând accesul la învățământul superior și, implicit, la anumite traiectorii profesionale. Modificările în abordarea subiectelor, chiar și în cadrul programei canonice, testează adaptabilitatea și profunzimea cunoștințelor elevilor. Un examen cu dificultate crescută sau cu cerințe neașteptate poate influența semnificativ rata de promovabilitate și, pe termen lung, calitatea forței de muncă și nivelul de educație al tinerilor în România. De asemenea, modul în care sistemul de evaluare gestionează diferențele de notare subliniază angajamentul pentru echitate și obiectivitate în educație.
Următoarele zile vor aduce noi probe pentru absolvenții de liceu, incluzând disciplina obligatorie a profilului, proba la alegere în funcție de specializare și, pentru unii, examenul la limba și literatura maternă. Rezultatele inițiale vor fi afișate la scurt timp după încheierea sesiunii, urmate de perioada contestațiilor, un proces esențial pentru asigurarea transparenței și corectitudinii.
Rămâne de văzut dacă dificultatea percepută a subiectelor la Limba și literatura română se va reflecta în rata generală de promovabilitate a acestei sesiuni, și cum se va poziționa aceasta față de anii anteriori, având în vedere tendințele fluctuante ale rezultatelor la nivel național în ultimii ani.