Reguli stricte și condiții speciale pentru candidați
Examenul de Bacalaureat 2026 a debutat astăzi, 29 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, o etapă crucială pentru cei aproximativ 131.000 de candidați înscriși la această sesiune. Dintre aceștia, circa 116.000 provin din promoția curentă, iar aproape 15.000 din seriile anterioare, potrivit datelor centralizate de comisiile județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB). Probele se desfășoară în 443 de centre de examen, sub stricta supraveghere a Ministerului Educației, care a implementat măsuri speciale pentru a asigura siguranța și confortul candidaților pe fondul avertizărilor de caniculă. "Protejarea sănătății candidaților, profesorilor evaluatori și membrilor comisiilor este o prioritate, inclusiv în timpul procesului de evaluare a lucrărilor scrise", a transmis Ministerul Educației și Cercetării printr-un comunicat emis vineri, 26 iunie.
Accesul candidaților în sălile de examen este permis între orele 7:30 și 8:30, pe baza unui act de identitate valid. Probele încep la ora 9:00, iar timpul alocat pentru rezolvarea subiectelor este de trei ore, calculat din momentul finalizării distribuirii acestora. Un aspect important subliniat de Ministerul Educației este interdicția strictă de a introduce în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete, telefoane mobile, căști audio sau orice alte mijloace electronice de calcul, stocare de informații sau comunicare. Aceste obiecte trebuie depozitate într-o sală special amenajată, iar refuzul depozitării duce la imposibilitatea susținerii examenului. De asemenea, este interzisă deținerea de manuale, dicționare, notițe sau orice alte materiale ajutătoare. Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video pe durata desfășurării probelor, o măsură menită să prevină tentativele de fraudă, conform reglementărilor Ordinului privind organizarea și desfășurarea examenului național de Bacalaureat 2026.
Candidații surprinși comunicând între ei sau cu exteriorul, copiind sau transmițând materiale sunt eliminați din examen și li se interzice participarea la următoarele două sesiuni, fără a se lua în considerare sesiunea specială. Această sancțiune include pierderea notelor obținute la probele promovate anterior eliminării. Pentru redactarea lucrărilor se folosește exclusiv hârtia distribuită de asistenți și doar cerneală sau pastă de culoare albastră. Corectarea greșelilor se face prin tăierea fiecărui rând din pasajul greșit cu o linie orizontală. Elevii pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră și jumătate, doar dacă predau lucrarea și semnează pentru predare.
Pe lângă măsurile de siguranță anti-fraudă, Ministerul Educației a emis instrucțiuni clare privind gestionarea caniculei. Inspectoratele școlare și comisiile județene de bacalaureat au fost solicitate să asigure apă potabilă, spații climatizate sau bine ventilate și acces rapid la asistență medicală în toate centrele de examen. Aceste măsuri vizează nu doar candidații, ci și profesorii evaluatori și membrii comisiilor, pentru a asigura un mediu optim de desfășurare a examenului și a procesului de evaluare. Această abordare preventivă este esențială, având în vedere că în anii anteriori, valurile de căldură au generat disconfort și chiar probleme de sănătate pentru participanți.
Programa pentru examenul de Limba și literatura română, valabilă pentru Bacalaureatul 2026, a fost publicată de Ministerul Educației în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.923/2013. Aceasta nu impune studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Pentru profilul umanist, printre autorii canonici se numără Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu și Marin Preda, alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Pentru profilul real și tehnologic, cerințele se concentrează pe competențele de receptare și producere a mesajelor scrise, cu o abordare adaptată specificului acestor profiluri. Subiectele sunt elaborate de Centrul Național de Evaluare și Examinare, respectând criteriile de concordanță cu programele școlare, valorificare a capacității de analiză și sinteză, și o cuprindere echilibrată a materiei.
Anul trecut, la proba de Română, elevii de la profilurile umanist și pedagogic au avut de rezolvat varianta cu numărul 7. Subiectul I a inclus un text suport din Grigore Băjenaru, "Părintele Geticei", iar la Subiectul I B, candidații au avut de argumentat influența înfățișării unei persoane asupra succesului. Pentru Subiectul al III-lea, s-a cerut redactarea unui eseu despre relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Ion Creangă sau Ioan Slavici. La profilul real și tehnologic, Subiectul I a avut același text suport, iar Subiectul al III-lea a vizat particularitățile de construcție a unui personaj din operele lui Ioan Slavici sau Ion Creangă, respectiv caracterizarea unui personaj din "Povestea lui Harap Alb" sau "Moara cu noroc". Aceste exemple din sesiunea precedentă oferă o perspectivă asupra tipului de cerințe la care se pot aștepta candidații.
Evaluarea lucrărilor se va realiza printr-o platformă digitală dedicată, o metodă implementată pentru a asigura obiectivitatea și eficiența procesului. Primele rezultate vor fi comunicate pe 7 iulie, utilizându-se coduri individuale pentru anonimizarea candidaților, conform metodologiei Ministerului Educației. Rezultatele finale vor fi afișate pe 13 iulie, atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare, unde vor rămâne disponibile timp de doi ani. Pentru a promova Bacalaureatul 2026, candidații trebuie să îndeplinească simultan mai multe criterii: echivalarea sau recunoașterea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, obținerea a cel puțin notei 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de minimum 6 la probele scrise. Media de 5,99 se rotunjește la 6,00, fiind considerată medie de promovare. Elevii olimpici au susținut probele de BAC mai devreme, la sfârșitul lunii mai.
De ce contează
Examenul de Bacalaureat reprezintă nu doar o formalitate de încheiere a ciclului liceal, ci o poartă esențială către învățământul superior și piața muncii. Rezultatele obținute influențează direct opțiunile educaționale și profesionale ale tinerilor, determinând accesul la facultăți și, implicit, la viitoarele cariere. Măsurile stricte de organizare și combatere a fraudei, alături de cele pentru protejarea sănătății, subliniază importanța pe care Ministerul Educației o acordă integrității și echității acestui examen. Un bacalaureat credibil contribuie la formarea unei generații de absolvenți cu competențe reale, esențiale pentru dezvoltarea societății românești și pentru competitivitatea pe piața europeană a muncii.
Cei care, din diverse motive, nu reușesc să promoveze sesiunea din iunie-iulie, au o a doua șansă în sesiunea de toamnă. Aceasta se va desfășura conform calendarului stabilit, fără modificări față de anii precedenți: înscrierea între 15 și 22 iulie, urmată de probele scrise între 20 și 23 august, cu afișarea primelor rezultate pe 26 august și a celor finale pe 3 septembrie. Această sesiune suplimentară oferă o oportunitate crucială pentru absolvenții care necesită mai mult timp de pregătire sau care s-au confruntat cu dificultăți în prima sesiune. Rămâne de văzut dacă rata de promovare la nivel național va înregistra îmbunătățiri semnificative față de anii anteriori, având în vedere adaptările programelor școlare și condițiile speciale de desfășurare.
Succesul acestui examen este un barometru important al sistemului educațional românesc.