Kievul acuză Rusia de 15 termene ratate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ferm atacurile recente ale Rusiei asupra orașelor Zaporojie și Dnipro, calificându-le drept o agresiune directă „împotriva vieții însăși”. Liderul de la Kiev a promis un răspuns „precis” și l-a ironizat pe președintele rus Vladimir Putin pentru cele 15 termene eșuate privind ocuparea completă a regiunii Donbas, potrivit informațiilor raportate de Kyiv Post și TVP World marți, 30 iunie 2026.
Atacul asupra Zaporojie, considerat de Zelenski o „vânătoare de ținte civile”, a vizat transportul public și vehicule obișnuite. Forțele ruse au utilizat drone FPV și drone de recunoaștere, lovind un microbuz de pasageri și o stație de autobuz, un incident care a ucis trei civili și a rănit alte șase persoane, inclusiv un copil. „Cu drone FPV și alte tipuri de drone, rușii atacă viața însăși”, a subliniat președintele ucrainean în discursul său de seară.
De asemenea, Zelenski a condamnat atacul „brutal și absolut lipsit de sens” asupra orașului Dnipro, unde o întreprindere civilă a fost lovită de o rachetă, rezultând cinci morți și 29 de răniți. „Oameni au fost uciși. Peste douăzeci de persoane au fost rănite”, a declarat el, exprimând condoleanțe familiilor victimelor și adăugând că „Rusia continuă războiul său explicit terorist împotriva Ucrainei și a ucrainenilor”.
În ciuda acestor atacuri, Zelenski a reiterat că răspunsul Ucrainei va fi dirijat către infrastructura militară și capacitatea de război a Rusiei, nu către civili. „Desigur, vom răspunde tuturor acestor atacuri rusești într-un mod complet just”, a afirmat el, accentuând că obiectivul Kievului este de a face ca „sistemul de stat rus și capacitatea Moscovei de a prelungi războiul să suporte consecințele”. Această strategie, a explicat liderul ucrainean, vizează slăbirea capacității Kremlinului de a susține invazia.
Președintele ucrainean a legat atacurile ucrainene cu rază lungă de presiunile interne tot mai mari din Rusia, inclusiv penuriile de combustibil raportate în mai multe regiuni rusești. „Putin poate continua să spună la televizor că are totul sub control”, a spus Zelenski, adăugând că rușii încep să simtă „costul real al războiului” în timp ce stau la cozi la benzină. Această situație este ironică, a remarcat Zelenski, având în vedere că Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de energie din lume, adesea descrisă drept un „stat benzinărie”. „Aceasta este o consecință directă a războiului. Una dintre consecințe. Și un exemplu despre cum răspunde Ucraina. Cu precizie. Nu ca teroriștii”, a declarat el, conform TVP World, subliniind că Ucraina „aduce realitatea războiului înapoi în Rusia”.
Referindu-se la situația de pe linia frontului, Zelenski a mulțumit brigăzilor ucrainene care rezistă în regiunea Donețk, unde atacurile rusești rămân intense. El a subliniat obsesia Moscovei pentru cucerirea Donbasului, oferind drept exemplu cele 15 termene-limită pe care armata rusă le-a ratat de la începutul invaziei pe scară largă. „Conducerea politică a Rusiei rămâne obsedată de Donbas. Au întreținut această iluzie, că vor captura complet Donbasul, de 15 ori deja”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, primele termene au fost stabilite în 2022: 31 martie, 9 mai, 1 iunie, 15 septembrie și 31 decembrie. În 2023, Vladimir Putin ar fi fixat alte două termene: 1 martie și 31 decembrie. În 2024 au existat alte două astfel de termene.
În 2025, în timp ce Rusia încerca să îl convingă pe Donald Trump că Ucraina va cădea, Moscova a stabilit alte trei date: 1 septembrie, 1 decembrie și 25 decembrie. Anul acesta, termenul a fost din nou amânat: mai întâi pentru 31 martie, apoi pentru 1 septembrie, iar acum, potrivit lui Zelenski, pentru 31 decembrie. Această serie de amânări demonstrează, în viziunea Kievului, incapacitatea Rusiei de a-și atinge obiectivele militare ambițioase. Pe de altă parte, într-un interviu televizat difuzat duminică, președintele rus Vladimir Putin a declarat că armata rusă își va continua ofensiva pentru ocuparea integrală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. El a recunoscut existența unor probleme privind aprovizionarea cu carburanți, dar a respins ceea ce a descris drept o nouă propunere ucraineană pentru limitarea atacurilor la distanță, susținând că aceasta urmărește să ofere un răgaz armatei ucrainene.
Zelenski nu a comentat direct afirmațiile lui Putin privind această propunere, dar a declarat că Ucraina a prezentat în repetate rânduri inițiative pentru apropierea unei încheieri a războiului, iar acestea au fost respinse de Moscova. După invazia din februarie 2022, forțele ruse au încercat inițial să cucerească Kievul, însă s-au retras ulterior și și-au concentrat operațiunile asupra estului și sudului Ucrainei. Rusia controlează în prezent aproape întreaga regiune Luhansk și porțiuni importante din Donețk și Zaporojie. Autoritățile ucrainene susțin că ritmul înaintării trupelor ruse în regiunea Donețk a încetinit în ultimele luni, în paralel cu intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra unor obiective militare și energetice aflate pe teritoriul Rusiei.
De ce contează
Aceste declarații ale președintelui Zelenski sunt semnificative deoarece subliniază eșecul strategic al Rusiei de a-și atinge obiectivele inițiale în Ucraina, în ciuda costurilor umane și materiale imense. Ironizarea celor 15 termene ratate pentru cucerirea Donbasului nu este doar o retorică politică, ci o evidență a rezistenței ucrainene și a limitelor campaniei militare ruse. Pe lângă aspectul militar, criza combustibilului din Rusia, atribuită atacurilor ucrainene, arată că războiul începe să aibă un impact direct și asupra vieții cotidiene a cetățenilor ruși, potențial erodând sprijinul intern pentru conflict. Acest lucru demonstrează că Ucraina poate duce războiul și pe teritoriul inamic, forțând Rusia să suporte consecințe economice și sociale.
În concluzie, situația de pe front rămâne tensionată, cu atacuri rusești continue asupra infrastructurii civile și răspunsuri ucrainene concentrate pe ținte militare și energetice. Războiul, intrat în al cincilea an, arată semne de uzură pentru ambele părți, dar retorica lui Zelenski indică o hotărâre neclintită a Ucrainei de a-și apăra suveranitatea. Rămâne de văzut dacă presiunile interne din Rusia și eșecurile repetate în atingerea obiectivelor militare vor forța o schimbare de strategie la Kremlin sau dacă conflictul va continua să se prelungească, transformându-se într-un război de uzură cu costuri tot mai mari pentru ambele națiuni și pentru stabilitatea regională.
Dialogul, deși dificil și marcat de acuzații reciproce, rămâne esențial pentru orice perspectivă de detensionare a conflictului.