5 milioane de euro înainte de alegerile din 2026
Finanțare orban reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul ungar condus de Viktor Orbán a alocat Asociației pentru Spațiul Media Transilvan un sprijin de urgență de 2 miliarde de forinți (aproximativ 5 milioane de euro) chiar înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care au avut loc în aprilie 2026, informează rtl.hu. Această sumă se adaugă unui flux constant de fonduri publice de la Budapesta, care, din 2017 și până în prezent, a depășit 30 de milioane de euro, conform calculelor realizate de publicația citată. Zoltán Tarr, actualul ministru maghiar al Culturii, a declarat că va revizui aceste subvenții, în contextul în care Transparency International Ungaria a semnalat că guvernul anterior a distribuit majoritatea acestor fonduri prin rezoluții secrete, ridicând semne de întrebare privind transparența și destinația reală a banilor.
Scopul declarat al acestei injecții masive de capital, pe parcursul anilor, a fost salvarea mass-media de limbă maghiară din Ținutul Secuiesc și facilitarea tranziției către platforme digitale. Cu toate acestea, jurnaliștii de la Atlaszo Erdely susțin că, în realitate, aceste investiții au servit intereselor premierului Viktor Orbán și ale partidului său, Fidesz. Tamás Kiss, cercetător la Institutul Român de Cercetare asupra Minorităților Naționale (IRCMN) și expert pentru Expert Forum, a descris acest fenomen ca un „sistem de paralelism etnic în care maghiarii își pot trăi viața în România ca parte a Ungariei”. El a adăugat că „extinderea și unificarea spațiului media este un pas foarte important în această direcție. Acest lucru a dus la situații ciudate, în care mulți maghiari care trăiesc în România sunt mai informați despre situația politică din Ungaria decât despre complexitățile politice din București”, subliniind impactul asupra informării și identității comunității maghiare din România.
Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, înregistrată în 2013, a început ca o mică entitate culturală, gestionând inițial portalul de opinii Főtér.ro, care promova dezbaterea între curente de stânga și dreapta. Punctul de cotitură a fost marcat de conflictul izbucnit în 2015 între premierul Viktor Orbán și oligarhul Lajos Simicska, un fost apropiat al său, conform investigațiilor jurnaliștilor de la Atlaszo Erdely. Atunci când imperiul media al lui Simicska din Transilvania, Udvarhelyi Híradó SRL, a intrat în colaps financiar, Guvernul de la Budapesta a intervenit pentru a preveni destrămarea firmei care administra publicații importante precum ziarul regional Krónika, ziarele locale Vásárhelyi Hírlap, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap, Udvarhelyi Híradó, săptămânalul Erdélyi Napló și portalul de știri szekelyhon.ro. Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a fost vehiculul ales de Orbán pentru „salvarea” acestor active media.
Preluarea s-a realizat în două etape: în primul rând, asociația a primit o infuzie masivă de capital de la Budapesta, utilizată pentru achiziționarea firmei Prima Press SRL. Ulterior, a urmat preluarea jurnaliștilor de la publicațiile aflate în dificultate. Această strategie a transformat asociația, într-un deceniu, în cel mai mare trust de presă maghiară din Transilvania, susținut de o infuzie masivă de capital public din Ungaria.
Figura centrală a acestui trust media, pentru o perioadă semnificativă, a fost Szilárd Demeter, considerat „părintele intelectual” și „ambasadorul neoficial” al acestei construcții mediatice, deși nu a deținut niciodată o funcție formală în cadrul asociației. Născut în Secuime, Demeter și-a început cariera ca profesor de logică și filozofie la Universitatea Creștină Partium din Oradea, iar ulterior a devenit șef de cabinet al lui László Tőkés, pe vremea când acesta era europarlamentar, consolidându-și astfel parcursul către sferele de putere. Influența lui Demeter asupra trustului a durat din ianuarie 2018 până în vara lui 2023. Schimbarea sa de la conducere a survenit după ce, în ianuarie 2023, edițiile tipărite ale ziarelor au fost suspendate și 70% din personal a fost concediat. În iulie 2023, echipa sa a fost îndepărtată de la conducerea operațiunilor media din Transilvania.
După plecarea lui Demeter, conducerea trustului a fost preluată de Györfi Áron, descris de presa maghiară ca fiind „omul lui Liszkay”. Gábor Liszkay era, la acel moment, o figură proeminentă a presei pro-guvernamentale din Ungaria. Imediat după această schimbare de conducere, guvernul ungar a reluat finanțarea masivă către asociație, după o perioadă de stagnare a fondurilor, demonstrând o corelație clară între alinierea editorială și suportul financiar. La apogeu, trustul gestiona un portofoliu vast de aproximativ 30 de entități media, consolidând o influență semnificativă în peisajul mediatic al minorității maghiare din România. Bilanțul total al sprijinului acordat de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor (BGA) asociației se ridică la peste 30 de milioane de euro începând cu 2017. Pentru a pune în perspectivă această sumă, este important de menționat că ea este echivalentă cu întregul buget anual pe care Guvernul României îl alocă minorității maghiare, conform datelor din 2025, ceea ce subliniază magnitudinea implicării financiare a Budapestei.
De ce contează
Această finanțare masivă din partea Ungariei pentru presa de limbă maghiară din Transilvania are implicații profunde pentru suveranitatea mediatică a României și pentru informarea cetățenilor săi. Crearea unui „sistem de paralelism etnic”, așa cum l-a descris Tamás Kiss, poate fragmenta spațiul public românesc și poate orienta agenda informațională a unei minorități etnice către interesele unui stat extern, în loc de cele naționale. Această situație poate influența percepțiile politice ale maghiarilor din România, prioritizând evenimentele din Ungaria în detrimentul celor interne, cu potențiale repercusiuni asupra participării civice și a integrării în societatea românească. Lipsa de transparență în alocarea fondurilor subliniază, de asemenea, o problemă de etică jurnalistică și de concurență loială pe piața media.
Pe termen scurt, este de așteptat ca noul ministru maghiar al Culturii, Zoltán Tarr, să inițieze o revizuire a subvențiilor, așa cum a promis. Rămâne de văzut dacă această revizuire va aduce o mai mare transparență în procesul de finanțare și dacă va schimba direcția strategică a sprijinului acordat. Pe termen lung, această situație ridică întrebări fundamentale despre rolul presei minoritare și despre echilibrul dintre sprijinul cultural transfrontalier și potențiala ingerință politică. Este esențial ca autoritățile române și organizațiile civice să monitorizeze în continuare aceste fluxuri de capital și impactul lor asupra peisajului mediatic și politic din Transilvania, pentru a asigura o informare echilibrată și independentă a tuturor cetățenilor, indiferent de etnie.
De asemenea, se impune o dezbatere publică extinsă privind normele și reglementările referitoare la finanțarea transfrontalieră a presei, pentru a preveni apariția unor situații similare în viitor.