Percheziții DIICOT la o asociație caritabilă falsă
Rețea familie, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale au efectuat marți, 30 iunie 2026, 27 de percheziții în județul Bihor, vizând destructurarea unei rețele infracționale organizate, suspectată de trafic de persoane și complicitate la aceste fapte. Acțiunea a vizat locuințe, sedii de firme și o instituție publică, dezvăluind o schemă complexă de exploatare a persoanelor vulnerabile sub paravanul unei asociații caritabile. Anchetatorii au estimat un prejudiciu total de peste 13 milioane de lei, conform Digi24 și HotNews.ro.
Potrivit surselor judiciare citate de Digi24, gruparea, activă din 2020, ar fi fost condusă de Pașca Viorel-Teodor, un bărbat de 55 de ani, cunoscut pentru aparițiile sale în presă ca „filantrop”. Alături de el, membri ai familiei, precum Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei, ar fi constituit nucleul rețelei, extinzându-și ulterior influența prin cooptarea a încă șapte persoane. Scopul declarat al grupului, conform procurorilor, era obținerea de venituri substanțiale din exploatarea sistematică a unor persoane aflate în situații de vulnerabilitate extremă.
Schema infracțională funcționa sub o aparență de legalitate, utilizând o asociație de caritate pentru a simula oferirea de servicii sociale, medicale și de îngrijire. În realitate, această asociație servea drept paravan pentru a atrage fonduri ilicite. Donatori, aparținători ai victimelor și chiar instituții publice ar fi fost induși în eroare, direcționând sume semnificative de bani către membrii grupării. Aceste fonduri proveneau din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale și chiar bani destinați înmormântărilor, după cum detaliază ambele surse.
Investigația a relevat că, în perioada 2020 – iunie 2026, rețeaua ar fi recrutat și adăpostit sute de persoane cu dizabilități psihice, incapabile să se apere sau să-și exprime voința. Victimele erau aduse din spitale și centre sociale din diverse județe și cazate în imobile din localitățile bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul asigurării de îngrijiri. HotNews.ro subliniază că liderul grupării nu deținea autorizațiile necesare pentru astfel de servicii, conform Legii nr. 292/2011 privind asistența socială.
Condițiile în care erau ținute victimele erau inumane, departe de orice standard de îngrijire. Procurorii susțin că nu exista supraveghere constantă, tratamentele medicale erau administrate haotic sau deloc, iar personalul, insuficient și necalificat, contribuia la starea de dependență și aservire. Mai mult, Digi24 și HotNews.ro menționează că unele persoane ar fi decedat în aceste locații. Trupurile ar fi fost înhumate ulterior pe un teren situat în apropierea unui cimitir greco-catolic, în timp ce ajutoarele de înmormântare erau încasate de membrii rețelei.
Operațiunea pe teren a implicat o echipă multidisciplinară, formată din medici legiști, asistenți medicali, psihologi și specialiști în consilierea victimelor. A fost mobilizat un spital mobil pentru evaluarea rapidă a persoanelor găsite la fața locului, iar prioritatea principală a fost salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANDPDCA), precum și al mai multor structuri de poliție și jandarmerie din țară, inclusiv criminaliști și structuri de investigații economice, conform ambelor surse. Relocarea persoanelor vulnerabile în centre de îngrijire și protecție adecvate este în plină desfășurare.
Acest caz nu este izolat în România, țară care se confruntă constant cu provocări legate de exploatarea persoanelor vulnerabile. Potrivit unui raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din 2023, traficul de persoane rămâne o problemă gravă, cu sute de victime identificate anual, dintre care o proporție semnificativă sunt persoane cu dizabilități sau în situații de sărăcie extremă. Prejudiciul de 13 milioane de lei este considerabil și reflectă amploarea acestui tip de infracționalitate, comparabil cu scheme de fraudă de anvergură în alte sectoare, indicând o sofisticare crescută a grupurilor infracționale organizate.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitatea sistemului social românesc și pentru modul în care organizațiile caritabile pot fi deturnate de la scopul lor nobil. El subliniază necesitatea unor controale mai stricte asupra asociațiilor care pretind că oferă servicii sociale, în special celor care gestionează fonduri publice sau donații substanțiale. Implicațiile sunt profunde pentru credibilitatea sectorului non-profit și pentru siguranța persoanelor cu dizabilități, care depind de sprijinul comunității și al statului. Transparența și responsabilitatea devin esențiale pentru a preveni astfel de tragedii pe viitor.
Ancheta este în plină desfășurare, iar procurorii urmează să stabilească întreaga amploare a rețelei și responsabilitățile fiecărui suspect. Urmează audieri și posibile arestări preventive. Este de așteptat ca, pe măsură ce investigația progresează, să iasă la iveală și alte detalii despre modul în care rețeaua a reușit să opereze nestingherită timp de șase ani și dacă au existat complicități la nivel instituțional.
Autoritățile vor trebui să implementeze măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, inclusiv prin consolidarea capacității de verificare și monitorizare a centrelor sociale și a asociațiilor de caritate care operează în domenii sensibile.