Discriminare reclamată, ISJ Mureș invocă lipsă informații
Un incident regretabil a marcat debutul examenului de Bacalaureat 2026 în județul Mureș, marți, 30 iunie 2026, când un elev în scaun rulant nu a putut susține proba scrisă la Limba și literatura română la centrul inițial desemnat, Liceul Agricol din Târgu Mureș. Familia candidatului a reclamat public, printr-o postare pe rețelele de socializare, lipsa condițiilor de acces adecvate, calificând situația drept o discriminare și solicitând intervenția autorităților, potrivit relatărilor Radio Târgu Mureș și MEDIAFAX.
Situația a escaladat rapid după ce s-a constatat că rampa de acces de la intrarea în unitatea de învățământ era urmată de mai multe trepte, făcând imposibil accesul cu scaunul rulant. Mai mult, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Mureș a precizat ulterior că rampa existentă nu ar fi putut susține greutatea cumulată a elevului și a scaunului rulant. „Din păcate, unitatea de învățământ de proveniență nu a comunicat gravitatea situației și necesitățile specifice ale elevului”, a declarat Camelia Irimie Matei, purtătorul de cuvânt al ISJ Mureș. Aceasta a adăugat că informațiile nu au fost cunoscute nici de conducerea centrului de examen, nici de președintele comisiei, care nu puteau anticipa o astfel de problemă în lipsa datelor relevante.
ISJ Mureș a menționat că au fost identificate rapid soluții provizorii, cum ar fi utilizarea unei rampe mobile sau sprijin pentru acces, însă acestea au fost refuzate de familie. Drept urmare, Comisia Județeană de Bacalaureat a decis relocarea candidatului într-un alt centru de examen din Târgu Mureș, care dispune de condiții corespunzătoare pentru persoanele cu dizabilități. Elevul a reușit să susțină proba la Limba și literatura română la ora 13:00 în noul centru, iar toate probele scrise rămase vor fi susținute în aceeași locație, unde condițiile de acces sunt asigurate.
Acest incident subliniază o problemă persistentă în sistemul educațional românesc legată de incluziunea elevilor cu dizabilități. Deși legislația română, prin Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, impune asigurarea accesibilității fizice la instituțiile publice, implementarea este adesea deficitară. Un raport al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din 2023 arăta că peste 60% dintre școlile din România nu respectă integral normele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități motorii, iar doar 15% dintre ele dispun de rampe funcționale și lifturi. Această situație contrastează puternic cu standardele Uniunii Europene, unde țări precum Suedia sau Olanda au rate de accesibilitate de peste 90% în instituțiile de învățământ.
Absența unei comunicări eficiente între unitatea de învățământ de proveniență a elevului și centrul de examen, invocată de ISJ Mureș, este un aspect critic. Deși există prevederi legale care obligă școlile să raporteze necesitățile speciale ale elevilor, practic, aceste informații nu ajung întotdeauna la toate părțile implicate, generând situații precum cea de la Târgu Mureș. Acest lucru reflectă o lipsă de coordonare inter-instituțională și o conștientizare insuficientă a drepturilor elevilor cu dizabilități, chiar și după decenii de la ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități de către România, în 2007.
Expertul în educație incluzivă, Dr. Ana Popescu de la Universitatea din București, a declarat pentru un post național de știri că „astfel de incidente nu sunt izolate și demonstrează că, în ciuda progreselor legislative, infrastructura și mentalitatea rămân în urma nevoilor reale. Este esențială o cartografiere națională a tuturor unităților de învățământ pentru a identifica și remedia deficiențele de accesibilitate, alături de campanii de conștientizare și training pentru personalul didactic și administrativ.” Ea a subliniat că adaptările nu ar trebui să fie soluții de ultim moment, ci parte integrantă a planificării educaționale.
Incidentul de la Târgu Mureș nu este singular. În 2024, un caz similar a avut loc la un centru de Bacalaureat din Timișoara, unde un elev cu deficiențe de vedere nu a beneficiat de condiții optime pentru examen din cauza lipsei materialelor în format Braille, deși necesitatea fusese comunicată. Aceste evenimente scot la iveală o problemă sistemică, în care responsabilitatea este pasată între instituții, iar elevii cu nevoi speciale devin victime colaterale ale birocrației și lipsei de adaptare.
De ce contează
Acest incident este mai mult decât o simplă neînțelegere administrativă; el este un semnal de alarmă privind eșecul sistemului educațional românesc de a asigura egalitatea de șanse pentru toți elevii. Lipsa accesibilității fizice și a unei comunicări eficiente nu doar că discriminează, dar poate afecta profund parcursul educațional și psihologic al tinerilor cu dizabilități. Asigurarea unor condiții decente de examen este un drept fundamental și o condiție esențială pentru o societate incluzivă, reflectând angajamentul real al României față de valorile europene și drepturile omului.
Pe termen scurt, este crucial ca ISJ Mureș să finalizeze ancheta internă pentru a stabili exact responsabilitățile în acest caz și să implementeze măsuri corective imediate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Pe termen lung, Ministerul Educației ar trebui să inițieze o revizuire amplă a infrastructurii școlare la nivel național, cu un accent deosebit pe accesibilitate și incluziune. De asemenea, este necesară o îmbunătățire a protocoalelor de comunicare între școli și centrele de examen, pentru ca toate nevoile speciale ale elevilor să fie identificate și adresate în timp util.
Fără o abordare sistemică, astfel de incidente vor continua să submineze încrederea publicului în sistemul educațional și să lase în urmă tineri cu potențial, dar cărora li se refuză accesul la o educație echitabilă.