DIICOT a folosit patru investigatori infiltrați
Activitatea infracțională a rețelei coordonate de Viorel-Teodor Pașca, acuzată de exploatarea a sute de persoane vulnerabile în județul Bihor, a fost documentată cu ajutorul a patru investigatori sub acoperire, care au reușit să se infiltreze în organizație începând din februarie 2026. Potrivit referatului DIICOT, obținut de News.ro, care solicită arestarea preventivă a principalilor suspecți, probele culese de agenții sub acoperire au fost esențiale pentru demonstrarea modului de operare al grupării. „Activitatea infracţională a grupului nu ar fi putut fi documentată fără contribuţia unor agenţi sub acoperire”, se arată în documentul emis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul nr. 3639/19/P/2025.
După mai multe încercări inițiale nereușite în toamna anului 2025, investigatorii sub acoperire, folosind identități de împrumut, au reușit să pătrundă în structura internă a organizației la începutul anului 2026. În cadrul discuțiilor premergătoare angajării uneia dintre investigatoare, purtate în prezența numitei „Delia”, Viorel-Teodor Pașca a stabilit modalitatea de prezentare publică și juridică a activității sale, declarând explicit: „Ei nu sunt azil sau casă de bătrâni, ei sunt o organizaţie nonguvernamentală, care funcţionează pe donaţii”. Acesta a mai precizat că deținea aproximativ 10 case în care erau găzduite, la acel moment, în jur de 380 de persoane.
Ancheta a scos la iveală un sistem complex de gestionare a fondurilor beneficiarilor și de obținere a documentelor oficiale. Rapoartele investigatorilor au documentat procedurile interne prin care membrii grupului gestionau resursele financiare ale beneficiarilor și obțineau fonduri corelate cu dizabilitățile acestora. Aceștia au asistat la redactarea și semnarea unor cereri întocmite în numele beneficiarilor pentru obținerea deconturilor de combustibil destinate persoanelor cu handicap. Documentele erau semnate în locul pacienților de către Ramona-Viorica David, Delia-Mioara Păcală și alte angajate, precum bucătăreasa, în timp ce Viorel-Teodor Pașca refuza să semneze direct, afirmând „că el nu semnează nimic”. Liderul grupului le-a solicitat colaboratorilor să aibă grijă cum semnează, „să pară semnătură veridică”.
Pentru a asigura încasarea pensiilor și indemnizațiilor, membrii grupării efectuau formalitățile necesare la Primăria Tinca și Primăria Holod pentru eliberarea cărților de identitate provizorii, cu o valabilitate de un an, și stabilirea domiciliului la adresele imobilelor deținute. Ulterior, beneficiarii erau însoțiți la unitățile bancare, cum ar fi filiala CEC din comuna Tinca, pentru reactualizarea datelor personale necesare deblocării sau operării conturilor. Investigația a relevat o practică administrativă prin care cardurile bancare și cele sociale ale persoanelor adăpostite rămâneau în posesia coordonatorilor, aspect confirmat la percheziții, unde au fost identificate sute de carduri bancare și sociale păstrate în incintele private ale liderului rețelei. Sumele erau retrase periodic, iar interceptările indică reținerea cardurilor și documentelor de identitate chiar și după plecarea pacienților.
În ciuda menționării inițiale a unei igiene corespunzătoare în anumite încăperi din Dumbrava, monitorizarea pe termen lung a scos la iveală deficiențe structurale majore în ceea ce privește îngrijirea de specialitate. Documentele menționează situații în care pacienții erau complet lipsiți de medicația necesară. Într-o discuție interceptată între Manuela-Viorica Manea și Delia-Mioara Păcală, prima preciza: „Io, io am fost la el... no partea proastă e că nici nu are medicamente”, adăugând că sesizase în mod repetat alte membre ale grupului, Estera și Ramona, fără a se lua măsuri. Administrarea tratamentelor era delegată unor îngrijitoare fără pregătire medicală, care recurgeau adesea la identificarea vizuală a cutiilor de pastile sau la aplicarea unor remedii empirice în caz de urgență medicală, evitându-se contactarea Serviciului de Ambulanță, potrivit News.ro.
Un alt aspect documentat de anchetatori privește strategia de promovare intensivă a organizației pe rețelele de socializare, pentru atragerea de donații și sponsorizări. Viorel-Teodor Pașca a recunoscut obligativitatea fotografierii beneficiarilor: „Asta-i politica noastră să facem poze la fiecare bolnav care ajunge”. Întrebat de agent care este scopul acestor imagini, realizate inclusiv la sosirea ambulanțelor, acesta a justificat formal că documentele fotografice „trebuie să le aibă la dosar”, deși investigația a stabilit că acestea erau utilizate ca instrument de marketing social. Această abordare contrastează puternic cu standardele etice și legale din domeniul asistenței sociale, unde confidențialitatea și demnitatea beneficiarilor sunt primordiale.
Dosarul nr. 3639/19/P/2025, instrumentat de DIICOT, vizează destructurarea unui grup infracțional organizat complex, acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității la o scară alarmantă în județul Bihor. Grupul infracțional ar fi fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Pașca, liderul rețelei, împreună cu soția sa și cei trei fii ai săi. Rețeaua funcționa sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizație umanitară, dar care în realitate nu deținea licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale, conform procurorilor. Această lipsă de licențiere, un aspect crucial semnalat de DIICOT, este o încălcare flagrantă a Legii 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale și a legislației aferente, care impune standarde stricte pentru funcționarea azilelor și centrelor de îngrijire.
Victimele erau racolate direct din spitale, unități medicale sau direcții de asistență socială (DGASPC-uri) din toată țara, care, confruntate cu lipsa locurilor în sistemul de stat, acceptau să trimită pacienții în locațiile gestionate de Pașca. Odată ajunși în locații, beneficiarilor li se confiscau actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind izolați de familii și de lumea exterioară. Scopul principal era încasarea sistematică a veniturilor victimelor (pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizații de însoțitor) și a donațiilor atrase prin campanii emoționante pe Facebook. Practica de a prelua controlul total asupra bunurilor și comunicării victimelor amintește de cele mai grave cazuri de trafic de persoane la nivel european, unde vulnerabilitatea este exploatată pentru câștiguri financiare ilegale, estimările Eurostat din 2023 indicând o creștere a acestui tip de infracționalitate în regiune.
La perchezițiile efectuate la 1 iulie 2026, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Istoricul activității indică faptul că, din 2006, au fost „găzduite” peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul localității. Această cifră de decese, mai mare de 30% din totalul persoanelor găzduite pe parcursul a 20 de ani, ridică semne de întrebare serioase cu privire la condițiile de îngrijire și la cauzele reale ale mortalității, mai ales în contextul acuzațiilor de lipsă de asistență medicală și igienă precară. Spre comparație, rata mortalității anuale în azilele licențiate din România, conform datelor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din 2024, este semnificativ mai mică, subliniind anomalia din cazul Pașca.
În urma intervenției autorităților, au fost reținute și s-a cerut arestarea preventivă pentru principalii membri ai rețelei: Viorel-Teodor Pașca (liderul grupului și președintele asociației), Florica Pașca (soția liderului, responsabilă de gestionarea banilor și a actelor de deces pentru încasarea ajutoarelor de înmormântare), Viorel-Emanuel Pașca (fiul liderului și viceprimar al comunei Holod, acuzat că folosea influența sa politică pentru a proteja rețeaua și a facilita obținerea actelor la primărie), Abel-Timotei Pașca (fiul liderului, implicat în gestionarea cardurilor bancare și administrarea locațiilor), Daniel-Sabin Pașca (fiul liderului, responsabil de logistica medicală și transportul bolnavilor) și Delia Mioara Păcală (coordonatoarea activităților, cea care gestiona direct personalul și internările). În același timp, cinci persoane au fost plasate sub control judiciar: Ramona Viorica David (fost asistent medical, responsabilă de documentație), Estera-Anca Pașca și Ioana-Viorica Pașca (nurorile liderului), Petru Bulcău (finul liderului, se ocupa de deschiderea conturilor bancare) și Manuela-Viorica Manea (asistentă medicală). Această structură familială și de apropiați, infiltrată inclusiv la nivel administrativ local prin funcția de viceprimar, demonstrează o organizare sofisticată și un grad înalt de complicitate în operațiunile ilegale.
De ce contează
Acest caz scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și consecințele grave ale lipsei de reglementare și control. Faptul că sute de persoane au fost exploatate ani la rând sub paravanul unei organizații caritabile, cu complicitatea tacită a unor instituții de stat care au direcționat pacienți către aceste centre nelicențiate, subliniază urgența unei reforme profunde. Pentru cetățeni, acest caz este un semnal de alarmă privind siguranța persoanelor vârstnice și cu dizabilități, dar și despre necesitatea unei vigilențe sporite în fața organizațiilor care solicită donații, mai ales în mediul online. Transparența și responsabilitatea instituțiilor implicate sunt esențiale pentru restabilirea încrederii publice.
Următoarea etapă a procesului va fi decizia instanței privind cererea de arestare preventivă a suspecților principali, un moment crucial pentru continuarea investigației. De asemenea, autoritățile de asistență socială și medicală vor trebui să gestioneze situația celor 409 persoane găzduite în cele 18 imobile, asigurându-le îngrijirea necesară și relocarea în centre licențiate. Pe termen lung, acest caz ar putea forța o revizuire a legislației privind licențierea și monitorizarea centrelor de îngrijire, precum și o evaluare a modului în care DGASPC-urile și spitalele colaborează cu entitățile private sau ONG-urile.
Rămân deschise întrebări despre amploarea fenomenului azilelor ilegale la nivel național și despre responsabilitatea instituțiilor de control în prevenirea unor astfel de tragedii.