Exploatare, abuzuri și complicitatea instituțiilor în Bihor
Procurorii DIICOT susțin că Viorel Pașca, liderul unui grup infracțional organizat, a adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane vulnerabile în azile fără licență de funcționare, conform referatului pentru arestare preventivă consultat de G4Media. Aceștia îl acuză pe Pașca și pe membrii familiei sale că au urmărit exclusiv obținerea de venituri de pe urma acestor persoane, exploatându-le economic prin încasarea pensiilor, indemnizațiilor și donațiilor. Un aspect îngrijorător subliniat de procurori este „conduita pasivă” a autorităților de control, deși niciun reprezentant al acestor instituții nu este vizat direct în dosar, o omisiune care ridică semne de întrebare majore privind responsabilitatea instituțională în acest scandal.
Potrivit referatului DIICOT, în decurs de 17 ani, din 2006 până în prezent, aproximativ 1.020 dintre cele 3.300 de persoane exploatate ar fi decedat și au fost îngropate în cimitirul din localitatea Dumbrava, județul Bihor. Viorel Pașca ar fi acceptat cu precădere persoane fără aparținători și fără adăpost, aflate într-o stare de vulnerabilitate accentuată din cauza vârstei înaintate, afecțiunilor cronice și dizabilităților fizice sau psihice. Scopul declarat al acestor acțiuni era valorificarea bunurilor, încasarea fără drept a veniturilor din pensii sau pensii de handicap (inclusiv indemnizația de însoțitor), precum și obținerea ajutoarelor de înmormântare. Dacă persoanele nu se potriveau acestui profil de exploatare, Pașca le refuza sau le returna instituțiilor de unde proveneau, demonstrând o selecție cinică bazată pe potențialul de profit.
Activitatea lui Viorel Pașca se desfășura ilegal, fără a îndeplini condițiile legale pentru prestarea de servicii sociale și fără a deține acreditarea necesară ca furnizor privat de servicii sociale sau licențierea imobilelor. Imobilele folosite aparțineau lui Pașca personal sau Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), CIF 36673369, controlată de acesta. Deși asociația ar fi fost acreditată inițial ca furnizor de servicii sociale, nu a obținut niciodată licența de funcționare și a fost ulterior radiată din Registrul furnizorilor acreditați, situație în care se află și în prezent. Această lipsă totală de conformitate legală, pe fondul unei activități extinse, subliniază o breșă sistemică de control.
Un incident șocant, relatat de o investigatoare sub acoperire și consemnat în referat, vizează un presupus abuz sexual comis de un bărbat din azil. După ce i s-a adus la cunoștință acuzația de viol, Pașca ar fi răspuns, potrivit martorei: „Poate și ei (victimei – n.red.) i-o plăcut sau a fost de comun acord.” Ulterior, agresorul a fost dat afară din locație. Această reacție, dacă este confirmată, indică o atitudine de indiferență față de siguranța și demnitatea beneficiarilor, amplificând gravitatea acuzațiilor.
La data de 09.07.2025, o vizită inopinată a Centrului de Resurse Juridice la imobilul din sat Dumbrava nr. 80, jud. Bihor, a scos la iveală că mai multe persoane erau încuiate, lipsite de libertate. Pașca Viorel-Teodor a declarat reprezentanților CRJ că găzduiește aproximativ 375 de persoane în 17 imobile aflate în proprietatea sa sau a asociației. Din alte informații, se arată că unele dintre aceste persoane erau lipsite de acces la mijloace de comunicare și supuse unor tratamente inumane sau degradante, prin lipsirea de hrană, medicație, igienă și tratament de specialitate, fiind ținute în stare de aservire pentru obținerea de beneficii materiale.
Probatoriul administrat în cauză a relevat existența unui grup infracțional organizat, constituit în cursul anului 2020, condus de Pașca Viorel-Teodor, împreună cu Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei. Ulterior, la grup au aderat și l-au sprijinit Păcală Delia Mioara, Pașca Estera-Anca, Pașca Ioana-Viorica, David Ramona-Viorica, Bulcău Petru, Manea Manuela Viorica și alte persoane. Scopul era exploatarea persoanelor vulnerabile, profitând de incapacitatea acestora de a-și manifesta voința și de pasivitatea tutorilor, pentru a obține beneficii economice fără drept. Grupul a recrutat cel puțin 210 persoane cu dizabilități psihice (neindividualizate până în prezent), pe care le-a adăpostit în cel puțin 14 locații din județul Bihor (comuna Holod, sat Dumbrava; comuna Ceica, sat Incești; comuna Tinca; comuna Lăzăreni, sat Bicăcel).
Metoda de exploatare, denumită „prin acordarea asistenței”, a implicat configurarea unui plan infracțional bine organizat, perfecționat în timp, membrii grupului acționând la vedere, sub paravanul Asociației DUMBRAVA „DUMNEZEU POARTĂ DE GRIJĂ”, simulând oferirea de servicii sociale fără a fi îndreptățiți. Viorel Pașca a speculat nevoile persoanelor aflate în dificultate, carențele sistemului social și medical, lipsa centrelor adecvate, absența reacțiilor prompte ale autorităților și empatia donatorilor. De asemenea, a profitat de inexistența unor măsuri concrete care să interzică primirea și adăpostirea persoanelor vulnerabile în locații private neautorizate pentru servicii sociale și medicale.
Membrii grupului infracțional nu au urmărit recuperarea sau reabilitarea persoanelor găzduite, limitându-se la hrănire, adăpost și o medicație/servicii medicale insuficiente. Cheltuielile erau minime, strict pentru supraviețuire, vizând exploatarea pe termen cât mai lung. Pe lângă pensii și indemnizații, gruparea încasa ajutoare ocazionale, ajutoare pentru combustibil și ajutoare de înmormântare, majorând astfel beneficiile patrimoniale. Cheltuielile erau reduse la minimum, incluzând cazarea unui număr mai mare de persoane decât standardul de 6 mp/beneficiar (sau 8 mp pentru utilizatorii de fotoliu rulant), lipsa bucătăriilor autorizate sanitar, personal necalificat și angajat fără forme legale, și absența serviciilor costisitoare de recuperare/reabilitare medicală sau terapeutice.
Potrivit adresei nr. 0237738/21.04.2026 emise de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, DGASPC Bihor a stabilit opt măsuri pentru aplicarea legislației, inclusiv instituirea de măsuri de ocrotire legală pentru adulții cu dizabilități, analizarea situației acestora și stabilirea de servicii la centre licențiate. Cu toate acestea, din răspunsul nr. 28/i/24.02.2025 al Instituției Prefectului Bihor, reiese că Asociația Dumbrava DPG nu a avut nicio interacțiune oficială cu Prefectura până în prezent. Instituția avea cunoștință că Pașca a primit în spațiile sale de locuit mai multe persoane de-a lungul timpului. Această discordanță între măsuri și lipsa de interacțiune directă cu Prefectura subliniază fragmentarea și ineficiența controalelor.
Coroborând datele, procurorii DIICOT constată că, deși au existat controale la locațiile lui Pașca, autoritățile competente au rămas pasive, „încurajând comportamentul infracțional”. Controalele au fost lipsite de finalitate practică, instituțiile manifestând o „conduită pasivă” și evitând sesizarea altor autorități sau dispunerea de verificări suplimentare. Această „toleranță instituțională” și tendința de a „închide ochii” în fața unor situații evidente, cunoscute la nivel local și național, au creat un climat de impunitate, întărind sentimentul de invulnerabilitate al lui Pașca și favorizând continuarea activităților ilicite. Membrii grupării au speculat slăbiciunile sistemului instituțional și lipsa resurselor financiare, locative și de personal pentru a asigura servicii sociale adecvate.
Regulile interne impuse de Pașca Viorel-Teodor includeau confiscarea bunurilor (telefon, acte, bani) de la persoanele primite, justificată prin diverse pretexte. De asemenea, membrii grupului încasau pensiile și indemnizațiile persoanelor vulnerabile, fără a aduce la cunoștința aparținătorilor destinația acestor sume. O altă condiție esențială impusă de lider era interdicția de a mai ține legătura cu familia sau cu alte persoane apropiate, beneficiarii neavând voie să dețină telefoane mobile. Acest aspect reiese din discuții interceptate, care relevă restricțiile impuse pacienților, în special celor fără aparținători sau abandonați de familie, limitându-le dreptul la vizită și la comunicare.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și pentru consecințele tragice ale pasivității instituționale. Faptul că peste 3.300 de persoane au fost exploatate ani la rând, iar sute au decedat în condiții suspecte, fără ca autoritățile să intervină eficient, scoate la iveală o profundă criză de responsabilitate. Lipsa de licențiere, abuzurile fizice și sexuale, și condițiile inumane demonstrează o problemă sistemică, nu doar un caz izolat. Este crucial ca acest dosar să ducă la o reevaluare completă a modului în care statul monitorizează și autorizează serviciile sociale, pentru a preveni astfel de tragedii în viitor și a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vulnerabile.
În concluzie, cazul azilelor lui Viorel Pașca din Bihor, documentat de DIICOT, reprezintă o radiografie sumbră a unui sistem social deficitar și a unei rețele infracționale care a prosperat pe seama vulnerabilității umane. Acuzațiile grave de constituire a unui grup infracțional organizat, exploatare, abuzuri și, mai ales, pasivitatea autorităților subliniază necesitatea unei reforme urgente și a unei responsabilizări instituționale. Este esențial ca ancheta să continue, iar toate persoanele implicate, inclusiv cele din cadrul instituțiilor de control, să fie trase la răspundere. Pe lângă sancționarea vinovaților, acest caz ar trebui să catalizeze o schimbare profundă în legislația și practicile privind protecția persoanelor vârstnice și cu dizabilități, asigurând că astfel de atrocități nu se vor mai repeta în România.
Rămâne de văzut dacă măsurile dispuse de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și reacția ulterioară a Instituției Prefectului Bihor vor fi suficiente pentru a corecta deficiențele sistemice evidențiate de acest scandal de proporții.