Viorel Pașca, audiat de DIICOT în dosarul azilelor din Bihor

Viorel Pașca, patronul azilelor din județul Bihor, vizat de o anchetă amplă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), a fost audiat miercuri, 1 iulie 2026, la sediul instituției, după perchezițiile desfășurate marți. Pașca a confirmat acuzațiile, declarând pentru Agerpres: „Ei ne consideră grup infracțional organizat. Vedeți, suntem organizați. Că doar în 20 de ani ne-am organizat… Știu doar că anul trecut a făcut o plângere domnul ministru al Sănătății, mi-a făcut dosar la Parchet… Au venit acum să mă verifice, să verifice actele bolnavilor, să vadă de unde vin, să vadă câți sunt, să vadă ce și cum”.

Potrivit surselor judiciare citate de Libertatea, procurorii DIICOT au efectuat zeci de percheziții în Bihor, destructurând o rețea de azile condusă de Viorel Pașca, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Ancheta vizează exploatarea persoanelor vulnerabile. Pașca a precizat că în cele trei locații – Dumbrava, Tinca și Incești – sunt îngrijite 380 de persoane. El susține că acești pacienți provin de la spitale, primării, poliție și alte instituții din toate județele țării, fiind trimiși de „statul român” la el, deoarece „n-au unde să-i țină” după externare. „Îi aduc aici, că n-au unde să-i ducă”, a adăugat el, sugerând că azilele sale reprezintă o soluție de ultimă instanță pentru sistemul public.

Finanțarea acestei activități, desfășurate de-a lungul a 20 de ani, ar proveni, conform declarațiilor lui Pașca, exclusiv din „donații”. Această afirmație ridică semne de întrebare în contextul acuzațiilor de trafic de persoane și al numărului mare de beneficiari. Un aspect extrem de grav al investigației, semnalat de surse judiciare pentru Libertatea, este descoperirea pe un câmp, lângă cimitirul greco-catolic, a 401 de persoane care ar fi decedat în aceste azile de-a lungul anilor și au fost înhumate acolo. Această cifră, de peste 400 de decese într-un singur loc, este alarmantă și sugerează o posibilă neglijență extremă sau condiții improprii de îngrijire, aspecte ce vor fi investigate de procurori.

Perchezițiile au avut loc marți, 30 iunie, iar în timpul acestora, Viorel Pașca a postat un mesaj scurt pe Facebook la ora 10:00, fără a oferi detalii suplimentare la acel moment. Aceste evenimente reamintesc de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari, Ilfov, din 2023, unde au fost descoperite condiții inumane și abuzuri grave asupra vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Atunci, autoritățile au descoperit că beneficiarii erau privați de hrană și îngrijire medicală adecvată, iar banii lor erau deturnați. Similaritățile cu situația din Bihor, unde sute de victime au fost găsite în locațiile percheziționate, sunt tulburătoare și indică o posibilă recurență a unor practici abuzive în sistemul de asistență socială din România.

Scandalul din Bihor subliniază deficiențele sistemice în supravegherea și reglementarea centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice și vulnerabile. Deși Viorel Pașca susține că primește pacienți din toate colțurile țării, trimiși de instituții ale statului, acest lucru nu absolvă responsabilitatea sa pentru condițiile oferite. Legislația românească, prin Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și Legea 292/2011 a asistenței sociale, stipulează norme clare privind calitatea serviciilor și monitorizarea acestora. Faptul că un ministru al Sănătății a depus plângere penală împotriva lui Pașca în anul anterior, așa cum a menționat acesta, indică faptul că existau deja semnale de alarmă ignorate sau insuficient investigate până acum.

Cazul azilelor din Bihor scoate la iveală o problemă cronică a sistemului de asistență socială românesc: lipsa cronică de locuri în centrele de stat și apelul la soluții private, adesea slab reglementate și controlate. Potrivit datelor Eurostat din 2022, România aloca un procent semnificativ mai mic din PIB pentru asistență socială comparativ cu media Uniunii Europene, ceea ce se traduce prin infrastructură inadecvată și personal insuficient. În plus, statisticile Institutului Național de Statistică (INS) din 2023 arată că peste 30% din populația vârstnică din România se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială, fiind astfel extrem de vulnerabili în fața unor astfel de rețele de exploatare. Contextul socio-economic și lipsa alternativelor viabile creează un teren fertil pentru apariția și proliferarea unor astfel de „azile” ilegale sau cu condiții precare.

Această situație ridică întrebări serioase nu doar despre responsabilitatea individuală a patronilor acestor centre, ci și despre complicitatea sau neglijența instituțiilor statului care, conform declarațiilor lui Pașca, ar fi trimis persoane vulnerabile în aceste locații. Este esențială o analiză a modului în care autoritățile locale și centrale, inclusiv primăriile, spitalele și direcțiile de asistență socială, își îndeplinesc rolul de verificare și monitorizare a centrelor de plasament private. Transparența în procesul de acreditare și licențiere, precum și controalele inopinate și riguroase, sunt măsuri absolut necesare pentru a preveni viitoarele tragedii. De asemenea, trebuie investigată cu celeritate situația celor 401 de decese și condițiile în care au avut loc înhumările, pentru a stabili dacă există elemente de infracțiune legate de modul de gestionare a acestor cazuri.

De ce contează

Acest caz este de o importanță majoră, deoarece expune vulnerabilitățile extreme ale persoanelor vârstnice și cu dizabilități din România, precum și breșele alarmante din sistemul de asistență socială. Revelațiile DIICOT din Bihor subliniază urgența unor reforme structurale, nu doar a unor intervenții punctuale. Faptul că sute de oameni ar fi fost exploatați, iar peste 400 de decese suspecte sunt investigate, arată că este în joc demnitatea umană și siguranța celor mai fragili membri ai societății. Acest scandal obligă la o reevaluare profundă a modului în care statul român își protejează cetățenii vulnerabili și la consolidarea mecanismelor de control pentru a preveni transformarea centrelor de îngrijire în locuri de abuz și suferință.

Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar Viorel Pașca urmează să fie audiat în continuare, alături de alte persoane implicate. Este de așteptat ca procurorii să extindă cercetările pentru a identifica întreaga rețea și posibilele complicități instituționale. De asemenea, va fi crucială identificarea și evaluarea condițiilor de viață ale sutelor de victime găsite în azile, pentru a le oferi asistența necesară. Pe termen lung, acest caz ar putea declanșa o nouă rundă de controale la nivel național în toate centrele de îngrijire private și de stat, cu speranța că legislația existentă va fi aplicată cu mai multă rigoare, iar eventualele lacune legislative vor fi remediate.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să descurajeze definitiv aceste practici inumane și să asigure un sistem de asistență socială demn și sigur pentru toți cetățenii.