Rogobete laudă ancheta DIICOT în cazul azilelor din Bihor

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a calificat drept „excelentă” ancheta DIICOT care vizează azilele ilegale din Bihor, gestionate de Viorel Pașca, unde peste 400 de persoane vulnerabile erau îngrijite fără forme legale. Declarația sa, făcută miercuri, 1 iulie 2026, pentru Libertatea, vine în contextul unor descinderi masive ale procurorilor și subliniază o problemă ignorată de statul român timp de două decenii: lipsa centrelor de îngrijire adecvate pentru bolnavii cronici și paliativi. Rogobete a refuzat să comenteze speculațiile din social media referitoare la presupusa lipsă de implicare a instituțiilor oficiale sau la calitatea serviciilor oferite de Pașca, concentrându-se pe necesitatea acțiunii justiției și a reformelor sistemice.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, acțiunea DIICOT este rezultatul unui raport întocmit de corpul de control ministerial, pe care l-a sesizat Parchetului General în august 2025. Această sesizare a venit în urma unui scandal izbucnit la Mehedinți, unde mai mulți pacienți au fost mutați dintr-un spital de psihiatrie de către Viorel Pașca, eveniment care a declanșat o investigație inițială. „Justiția își face treaba și ăsta e un lucru excelent, înainte de toate”, a declarat Rogobete, explicând că, deși Ministerul Sănătății avea competențe limitate în cazul unei organizații non-sanitare, raportul său a contribuit la extinderea controlului în Bihor și la descoperirea unei rețele infracționale complexe.

Procurorii DIICOT îl acuză pe Viorel Pașca că, începând cu anul 2020, a constituit, împreună cu alți trei suspecți, o grupare de criminalitate organizată, structurată pe criterii familiale. Această grupare, sprijinită de alți șapte membri, avea scopul de a obține foloase patrimoniale din exploatarea persoanelor vulnerabile. Sub aparența unor servicii sociale și medicale, disimulate printr-o asociație umanitară, gruparea a indus în eroare donatori și aparținători, obținând sume semnificative din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap și alte beneficii sociale cuvenite victimelor. Ancheta DIICOT, care continuă, a scos la iveală o schemă elaborată de exploatare, așa cum a transmis instituția.

În ciuda acuzațiilor grave, Viorel Pașca a susținut că ancheta ar fi pornit de la o plângere a ministrului Sănătății și a publicat săptămânal imagini cu persoane aduse cu ambulanțele la casele sale, afirmând că erau oameni refuzați de alte instituții ale statului. Pe de altă parte, Alexandru Rogobete a declarat că nu deține informații concrete despre pacienți trimiși cu ambulanța de la spitale direct la casele lui Pașca și a evitat să răspundă „bulei din social media” care îl apără pe „Bunul Samaritean”, considerând aceste discuții neserioase și volatile. Această discrepanță între declarațiile lui Pașca și lipsa de informații confirmate de fostul ministru subliniază complexitatea și opacitatea situației.

Fostul ministru a subliniat că prezența a peste 400 de bătrâni în căminele lui Pașca reprezintă o problemă „extraordinar de serioasă, pe care statul român a ignorat-o an la rând”. El a criticat faptul că aceste centre au funcționat timp de 20 de ani fără control, considerând situația „nu în regulă”. Pentru gestionarea crizei imediate, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a trimis în Bihor 155 de mijloace tehnice pentru a asigura logistica necesară preluării și relocării beneficiarilor. Această mobilizare masivă evidențiază amploarea situației și necesitatea unei intervenții rapide și coordonate a autorităților române.

Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu un deficit major de centre de îngrijire specializate. Alexandru Rogobete a menționat că, inclusiv acum cinci ani, când lucra în spital, era extrem de dificil să găsească locuri pentru pacienți care aveau nevoie de asistență non-medicală, de îngrijire paliativă. Soluția propusă de fostul ministru este ca România să utilizeze următoarele fonduri europene pentru a construi centre de îngrijire pentru bolnavi cronici și centre de paliație în următorii 2-3 ani, pentru a preveni astfel de situații pe viitor. Această strategie ar aborda o nevoie sistemică, nu doar consecințele unei singure rețele infracționale.

Fenomenul azilelor ilegale și al exploatării bătrânilor nu este izolat. Comentarii publice, precum cel al utilizatorului „Toni2” pe site-ul Libertatea, sugerează că o mare parte dintre patronii care îngrijesc bătrâni o fac pentru a obține bani și proprietăți prin escrocherii și șantaj, nu din altruism. Această perspectivă publică, deși neconfirmată oficial în totalitate, reflectă o percepție larg răspândită de corupție și abuz în sistemul de îngrijire a vârstnicilor, fenomen observat și în alte cazuri mediatizate, inclusiv în București în trecut. Problema subliniază o vulnerabilitate sistemică a persoanelor în vârstă și o lipsă de reglementare și supraveghere eficientă la nivel național, care permite proliferarea unor astfel de practici.

De ce contează

Acest caz subliniază o problemă sistemică gravă în România: lipsa acută de centre de îngrijire adecvate pentru persoanele vulnerabile, bolnavi cronici și paliativi. Implicarea DIICOT și descoperirea unei rețele de criminalitate organizată evidențiază eșecul statului de a reglementa și supraveghea eficient acest sector. Pentru cetățeni, înseamnă riscul ca membrii familiilor lor vârstnici să ajungă în mâinile unor exploatatori. Soluțiile propuse, cum ar fi construirea de noi centre cu fonduri europene, sunt vitale pentru a asigura demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili membri ai societății.

Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar procurorii continuă să adune dovezi și să stabilească întreaga amploare a rețelei infracționale. Următorul pas crucial va fi asigurarea unei îngrijiri adecvate pentru cele peste 400 de persoane evacuate din centrele lui Viorel Pașca, o provocare logistică și socială majoră pentru autoritățile locale și naționale. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă apelul fostului ministru Alexandru Rogobete pentru investiții masive în infrastructura de îngrijire va fi ascultat și implementat, transformând acest scandal într-o oportunitate de reformă structurală.

De asemenea, se așteaptă clarificări privind complicitățile sau neglijențele instituționale care au permis funcționarea acestor azile ilegale timp de două decenii.