Ancheta DIICOT ridică semne de întrebare asupra responsabilității administrative
Scandalul azilelor groazei din Bihor, unde procurorii DIICOT au descoperit o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile, a generat un val de critici la adresa fostului președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, actual premier interimar. Rețeaua, condusă de Viorel Pașca sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă”, a operat ilegal timp de șase ani, acumulând un prejudiciu estimat la peste 13 milioane de lei și înregistrând 401 decese suspecte, potrivit datelor oficiale furnizate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Drama umană este amplificată de faptul că peste 400 de beneficiari au decedat în condiții suspecte, iar victimele au fost îngropate ilegal pe un teren viran pentru a ascunde decesele și a continua încasarea drepturilor financiare.
Această situație a scos la iveală deficiențe grave în sistemul de asistență socială și a ridicat întrebări serioase despre responsabilitatea administrativă și politică a autorităților locale. „Corupția și incompetența lasă în spatele lor cadavre,” a declarat jurnalistul Mihai Belu, subliniind că atât Bolojan, cât și fostul ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, ar fi avut cunoștință de situație încă din 2016. Această afirmație contrazice declarațiile lui Bolojan, care a susținut la TVR 1 că „Știu ceea ce am văzut astăzi din informațiile publice,” negând că ar fi deținut informații interne despre abuzuri în perioada în care a condus CJ Bihor.
DIICOT a stabilit că asociația opera fără acreditare sau licență, preluând persoane cu afecțiuni psihice sau dizabilități din spitale din întreaga țară și reținându-le în condiții improprii pentru a le însuși pensiile și indemnizațiile. În timpul perchezițiilor, 413 persoane vulnerabile au fost identificate în viață și evacuate. Prejudiciul total estimat de procurori este de 13.048.821 lei, reprezentând deturnarea fondurilor destinate asistenței sociale. Aceste cifre cutremurătoare se suprapun parțial cu mandatul lui Ilie Bolojan la șefia CJ Bihor, între 2020 și 2024, ceea ce amplifică presiunea publică și politică asupra sa.
Criticile vizează în special modul în care instituțiile locale de control au gestionat situația. Jurnaliștii de investigație au evidențiat legăturile strânse dintre Ilie Bolojan și șefii instituțiilor care aveau obligația legală de a monitoriza și de a interveni. Un exemplu este Dumitru Țiplea, un apropiat politic al lui Bolojan și fost prefect al Județului Bihor în perioada controalelor naționale din sistemul de asistență socială. Deși sub coordonarea sa au fost efectuate verificări și s-au aplicat sancțiuni contravenționale Asociației Dumbrava pentru lipsa licențelor, măsurile nu au dus la închiderea centrelor sau la relocarea bolnavilor, permițând rețelei să funcționeze nestingherită.
De asemenea, structurile de asistență socială din Oradea au fost conduse de persoane promovate de Bolojan. Arina Moș, actuală senatoare PNL de Bihor și colaboratoare a premierului interimar, a condus Direcția de Asistență Socială Oradea (DASO), instituție aflată în subordinea Primăriei Oradea, controlată politic de aceeași echipă administrativă. Criticii reclamă lipsa de vigilență și cooperare instituțională la nivel regional, având în vedere fluxul de persoane vulnerabile din județ.
Un alt aspect controversat este restructurarea masivă a aparatului bugetar, inclusiv la DGASPC Bihor, sub mandatul lui Bolojan. Publicația locală Bihoreanul a relatat despre protestele angajaților din asistența socială după eliminarea a peste 250 de posturi din cadrul instituției, măsură catalogată de sindicate ca periclitând funcționarea centrelor și capacitatea de supraveghere a beneficiarilor. Această reducere de personal ar fi putut contribui la slăbirea capacității de monitorizare a instituțiilor.
Fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), l-a acuzat public pe Bolojan de nepăsare, menționând că rapoarte oficiale despre transferuri suspecte de pacienți către centrele neautorizate din Bihor fuseseră trimise structurilor judiciare încă din vara anului trecut, fără ca autoritățile județene să intervină decisiv. Deși susținătorii lui Bolojan argumentează că asociația privată funcționa clandestin, fără contracte directe de finanțare cu CJ Bihor, specialiștii în politici publice subliniază că monitorizarea persoanelor cu dizabilități și verificarea rețelelor ilegale intrau în sfera de competență a instituțiilor locale de control.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru că evidențiază vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și responsabilitatea instituțiilor locale în protejarea cetățenilor. Subminează încrederea publică în capacitatea autorităților de a preveni abuzurile și de a asigura un mediu sigur pentru persoanele cele mai fragile. Implicarea unor figuri politice de rang înalt, precum Ilie Bolojan, ridică semne de întrebare despre integritatea administrativă și necesitatea unei reforme profunde a modului în care sunt licențiate și monitorizate centrele de îngrijire, atât publice, cât și private.
Ancheta DIICOT este în plină desfășurare și va trebui să stabilească dacă lipsa de reacție a oficialilor din Bihor a fost cauzată de neglijență sau de o protecție sistemică la nivel înalt. Deznodământul acestui scandal ar putea avea implicații semnificative asupra carierei politice a lui Ilie Bolojan și ar putea duce la modificări legislative pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Este esențial ca autoritățile să tragă concluzii clare și să implementeze măsuri concrete pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor și a serviciilor de asistență socială la nivel național.