Ancheta DIICOT dezvăluie exploatare și îngropări ilegale
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au demantelat recent o rețea uriașă de exploatare a persoanelor vulnerabile în județul Bihor, o anchetă care scoate la iveală detalii șocante despre cruzime, profit ilicit și neglijarea instituțională. Sub masca unei asociații umanitare, soții Viorel și Florica Pașca ar fi construit o afacere ilegală cu cămine de bătrâni fără autorizație, înregistrând, potrivit stirileprotv.ro, peste 400 de decese în ultimii șase ani, cu cadavre îngropate pe un câmp, în timp ce milioanele destinate îngrijirii pacienților erau transformate în proprietăți imobiliare.
„Membrii grupului au exploatat persoane aflate într-o stare de extremă vulnerabilitate, folosindu-se de imaginea unei asociații umanitare și de aparenta furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire”, a declarat Mihaela Melconian, purtător de cuvânt al DIICOT, subliniind gravitatea situației. Anchetatorii au efectuat 25 de descinderi la adrese din județul Bihor, vizând nu doar proprietățile familiei Pașca, ci și instituții publice suspectate de complicitate sau neglijență în exercitarea atribuțiilor de control. Deși în spațiul public suspecții se prezentau ca „salvatori ai oamenilor străzii”, realitatea descoperită în interiorul căminelor conturează un tablou al exploatării de o cruzime extremă.
În aceste centre, bolnavii cronici nu beneficiau de asistență de specialitate. Tratamentul medicamentos era administrat, de cele mai multe ori, de persoane lipsite de pregătire medicală sau cu o calificare insuficientă. „Nu știau să scrie și să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiilor”, a explicat reprezentantul DIICOT, Mihaela Melconian, evidențiind riscurile majore la care erau expuși pacienții. Această practică primitivă a dus la agravarea stării de sănătate a multor rezidenți și, în numeroase cazuri, la deces.
Pe lângă milioanele obținute din donații și din veniturile victimelor, rețeaua profita financiar și de pe urma deceselor. Pentru fiecare persoană care își pierdea viața în aceste centre, familia suspectă solicita și încasa ajutoare de înmormântare de la primării, în timp ce cadavrele ajungeau să fie îngropate direct pe un câmp, fără respectarea procedurilor legale. În total, în ultimii șase ani, au fost înregistrate 413 decese în imobilele administrate de familia Pașca. Această cifră este alarmantă și sugerează o rată a mortalității mult peste media națională pentru instituțiile de îngrijire socială, ridicând întrebări serioase despre condițiile de trai și îngrijirea medicală oferită.
Sistemul funcționa și ca un mecanism de triere forțată, administratorii scăpând rapid de pacienții care deveneau prea dificil de gestionat sau care nu mai aduceau profit. Horea Borcea, șeful UPU Bihor, a relatat experiențe similare din trecut: „Până în cursul anului trecut abandonau clienții care, din anumite motive, nu erau acceptabili pentru administratorii acestor azile, îi abandonau în gară și ni-i aduceau polițiștii locali în UPU.” El a adăugat că, recent, au avut un pacient din Călărași trimis în UPU de la azilul doamnei Pașca, precum și cazuri din Galați, Baia Mare și Miercurea Ciuc, toți fiind trimiși înapoi în județele de domiciliu, evidențiind o practică de debarasare de pacienții incomozi care afecta sistemul medical public din Bihor și din alte județe.
Prejudiciul total calculat de procurori depășește suma de 13 milioane de lei. Acești bani, care ar fi trebuit să asigure hrana și tratamentul bătrânilor, au fost folosiți pentru achiziționarea a zeci de locuințe în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, unde erau ascunse alte sute de victime. Pentru salvarea celor găsiți în viață, autoritățile au fost obligate să instaleze de urgență un spital mobil, o măsură extremă care subliniază gravitatea situației umanitare descoperite. Aceasta amintește de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari și Afumați din 2023, unde, potrivit datelor Ministerului Muncii, au fost găsite sute de persoane în condiții inumane, iar autoritățile au fost acuzate de complicitate și lipsă de control. Diferența semnificativă în cazul Bihorului o reprezintă numărul uriaș de decese și practica îngropărilor ilegale, care adaugă o dimensiune macabră acestei afaceri.
În timp ce suspecții susțin că preluau cazurile sociale refuzate de spitale și primării din cauza lipsei de soluții a statului, ancheta continuă pentru identificarea tuturor ramificațiilor și pentru stabilirea responsabilității exacte a instituțiilor publice. Există o lipsă evidentă de supraveghere și control din partea autorităților, inclusiv a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și a Direcțiilor de Sănătate Publică, care ar fi trebuit să prevină o astfel de tragedie. Numărul de telefon 0753.114.369 a fost pus la dispoziție de autorități pentru rudele celor exploatați, pentru a afla starea acestora și locul unde au fost transferați.
De ce contează
Acest caz din Bihor este un semnal de alarmă extrem de grav cu privire la vulnerabilitatea persoanelor vârstnice și cu dizabilități în România și la eșecurile sistemice de protecție socială. Descoperirea a peste 400 de decese și a practicilor de îngropare ilegală subliniază nu doar cruzimea individuală, ci și lacunele profunde din mecanismele de control și autorizare ale statului. Situația demonstrează că, în ciuda promisiunilor de reformă post-Voluntari, astfel de abuzuri continuă să existe, având consecințe tragice. Este imperios necesară o reevaluare completă a sistemului de asistență socială și o responsabilizare fermă a tuturor factorilor implicați, de la administratorii centrelor până la autoritățile de control, pentru a preveni repetarea unor astfel de orori și a restabili încrederea publică.
Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, urmând să stabilească cu exactitate gradul de implicare al fiecărui suspect și responsabilitatea instituțiilor care ar fi trebuit să supravegheze aceste centre. Se așteaptă ca procurorii să extindă cercetările pentru a identifica posibile complicități și pentru a recupera prejudiciul total. Pe termen lung, acest caz ar putea duce la modificări legislative și la întărirea controalelor în sistemul de asistență socială, obligând autoritățile să implementeze mecanisme eficiente de monitorizare și sancționare.
Rămâne de văzut dacă victimele și familiile acestora vor primi justiție și dacă statul român va reuși să garanteze demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili cetățeni ai săi.