Descinderi DIICOT la centrele "Bunul Samaritean" din Bihor
Viorel Pașca, fondatorul Asociației "Bunul Samaritean" din județul Bihor, a reacționat public după descinderile masive ale polițiștilor și procurorilor DIICOT la azilele sale, declarând pentru Agerpres că autoritățile îl consideră parte a unui "grup infracțional organizat". Acesta susține că organizația sa s-a "organizat" în 20 de ani de activitate și a menționat că o plângere penală a fost depusă anul trecut de către Ministrul Sănătății împotriva sa. Pașca a mai adăugat că în prezent îngrijește aproximativ 380 de persoane în centrele din Dumbrava, Tinca și Incești, afirmând că acești beneficiari provin de la spitale, primării și poliție din diverse județe ale țării, fiind "trimiși de statul român" deoarece nu există locuri disponibile în instituțiile publice.
Potrivit Poliției Române, ancheta vizează destructurarea unei grupări care ar fi exploatat persoane vulnerabile sub paravanul unei asociații umanitare, obținând foloase materiale estimate la un prejudiciu de aproximativ 13 milioane de lei. Procurorii DIICOT susțin că, începând cu anul 2020, Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani, ar fi constituit, împreună cu alte trei persoane pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, la care ar fi aderat și ar fi fost sprijinită de alți șapte membri. Scopul declarat al acestei grupări ar fi fost obținerea de beneficii patrimoniale prin exploatarea unor persoane vulnerabile.
Sub aparența furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire, disimulate prin folosirea asociației ca paravan, gruparea ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate. Aceasta ar fi obținut sume importante de bani din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil și înmormântare, precum și alte venituri cuvenite victimelor. Conform procurorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, inclusiv persoane cu dizabilități psihice incapabile să se apere sau să-și exprime voința, menținându-le într-o stare de dependență și aservire.
Victimele, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acestea ar fi fost adăpostite sub aparența oferirii de servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către Viorel Pașca, o persoană fizică ce nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, încălcând prevederile Legii nr. 292/2011 privind asistența socială. Mihaela Melconian, purtător de cuvânt DIICOT, a subliniat că "victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire fără a le fi asigurate condițiile minime", menționând chiar că personalul desemnat să administreze medicația nu știa să scrie și să citească, identificând medicamentele "după culoarea cutiilor".
Investigațiile au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spațiile deținute de grupare ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, iar sumele acordate ca ajutor de înmormântare ar fi fost încasate de către grup. Despre finanțarea activității, Viorel Pașca a declarat că aceasta provenea "din donații". La momentul descinderilor, au fost găsiți 413 bolnavi în centrele Asociației "Bunul Samaritean", declanșând o mobilizare fără precedent a sute de ambulanțe, autospeciale SMURD și mașini de pompieri pentru preluarea victimelor. Un spital mobil a fost amenajat pe câmp, iar 48 de medici legiști au fost chemați pentru a consulta bolnavii.
Hadrian Borcea de la UPU SMURD Bihor a confirmat preluarea unor pacienți în stare gravă: "Am primit doi pacienți, unul cu un traumatism crânian vechi de câteva zile, neîngrijit, neasistat până acum medical, și încă un pacient care avea nevoie de administrare de oxigen". Anchetatorii susțin că la asociație ajungeau, prin asistenți sociali sau angajați ai primăriilor, oameni ai străzii, bătrâni sau persoane care nu se puteau îngriji singure. Membrii grupării le-ar fi obținut certificate de handicap, încasând astfel ajutoare sau pensii de la stat. Vlad Popa, primarul comunei Tinca, a declarat că "33 de persoane" beneficiau de "indemnizație de însoțitor. 2.000 (n.red. de lei) și un pic, în funcție de grad. Vin într-un cont la noi și apoi sunt repartizați. În conturile persoanelor, au carduri".
Este important de menționat că, timp de 20 de ani, Asociația "Bunul Samaritean" a funcționat fără niciun fel de acreditare sau licență pentru servicii sociale. Imediat după descinderi, Ministerul Muncii a deschis o celulă de criză pentru a găsi soluții de cazare pentru sutele de bătrâni și bolnavi. Autoritățile nu au o explicație clară pentru funcționarea azilului fără autorizații atât de mult timp. Florin Manole, fost ministru al Muncii, a declarat că abia anul trecut s-ar fi pus problema acreditării, dar Pașca ar fi refuzat, conform informațiilor sale. Pe de altă parte, Mircea Mălan, președintele CJ Bihor, a declarat că "nu există persoană care să ajungă la DGASPC cu nevoi și care să nu fi fost evaluată și dacă îndeplinește condițiile să fi fost internată", sugerând că DGASPC ar fi avut capacitatea de a prelua aceste cazuri.
De ce contează
Acest caz scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și falimentul instituțiilor statului în monitorizarea și reglementarea centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice și cu dizabilități. Prejudiciul de 13 milioane de lei și numărul mare de victime arată amploarea unei rețele care, sub pretextul carității, ar fi exploatat cinic suferința umană. Situația obligă la o reevaluare urgentă a legislației, a controalelor și a resurselor alocate DGASPC-urilor, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și pentru a asigura demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili cetățeni ai României.
Viorel Pașca, cel supranumit "bunul samaritean", are 55 de ani și a lucrat ca asistent social în tinerețe înainte de a înființa asociația. El se declară nevinovat și susține că a salvat oameni care nu aveau loc în spitale și centre de stat. A fost adus la București pentru audieri. Ancheta va continua pentru a stabili cu exactitate gradul de implicare a fiecărui membru al grupării și pentru a elucida cum a fost posibilă funcționarea acestor centre fără acreditare timp de două decenii. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor identifica și sancționa și eventualele neglijențe sau complicități din partea instituțiilor publice care ar fi trebuit să monitorizeze aceste activități.
Cazul ar putea duce la modificări legislative semnificative în domeniul asistenței sociale.