Rețea de exploatare, percheziții DIICOT și celulă de criză
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției Investigații Criminale, au demarat marți, 30 iunie 2026, zeci de percheziții în județul Bihor, într-un dosar care vizează o rețea de criminalitate organizată acuzată că a exploatat sute de persoane vulnerabile, inclusiv cele cu dizabilități psihice, sub pretextul oferirii de servicii sociale. Anchetatorii susțin că 401 persoane au decedat în perioada 2019-2022 sub îngrijirea acestei grupări, iar prejudiciul total se ridică la peste 13 milioane de lei. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat, afirmând că „prioritatea sa și a Ministerului Muncii este bunăstarea oamenilor vulnerabili” și a anunțat instituirea unei celule de criză pentru transferul urgent al victimelor în centre autorizate.
Potrivit comunicatului DIICOT și surselor G4Media și Observator, gruparea ar fi fost constituită în anul 2020, avându-l ca lider pe Viorel-Teodor Pașca, în vârstă de 55 de ani. Acesta, împreună cu membri ai familiei sale (Florica Pașca, Daniel-Sabin Pașca, Viorel-Emanuel Pașca și Abel-Timotei Pașca) și alți șapte membri, ar fi utilizat o asociație umanitară, Asociația Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă, ca paravan pentru a induce în eroare donatori și aparținători. Aceștia promiteau servicii complete de îngrijire și protecție pentru persoane cu dizabilități psihice grave, însă în realitate, victimele erau adăpostite în imobile improvizate din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.
DIICOT a precizat că, în perioada 2019-2026, un total de 2256 de persoane au fost îngrijite în aceste azile, dintre care 414 doar în anul 2026. În prezent, 413 persoane se află sub îngrijirea inculpaților. Liderul grupării, Viorel-Teodor Pașca, nu deținea capacitatea legală sau profesională necesară pentru a oferi astfel de servicii, asociația nefiind acreditată sau licențiată conform Legii nr. 292/2011 privind asistența socială. Această lege stipulează clar că furnizorii de servicii sociale, publici sau privați, trebuie să fie acreditați și licențiați pentru a opera pe teritoriul României.
Investigațiile au relevat condiții inumane: victimele erau menținute într-o stare de dependență și aservire, fără supraveghere permanentă, îngrijire medicală adecvată sau administrarea corespunzătoare a tratamentelor psihiatrice. Personalul era necalificat, iar medicamentele esențiale lipseau sau erau administrate haotic. Un aspect deosebit de grav, menționat în comunicatul DIICOT, este că persoanele decedate în centrele rețelei erau înhumate pe un teren viran situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare, acordate de stat, erau însușite de membrii grupării. Această practică cinică subliniază profunzimea exploatării.
Prejudiciul total estimat de procurori este de 13.048.821 de lei, echivalentul a peste 2,6 milioane de euro, provenind din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil și ajutoare de înmormântare, toate deturnate de la destinația lor legală. Aceste fonduri erau folosite pentru a susține stilul de viață al membrilor grupului infracțional. Viorel Pașca a reacționat pe Facebook, susținând că este acuzat de grup infracțional organizat și că aproximativ 100 de polițiști sunt implicați în anchetă, conform surselor de presă.
Operațiunea de percheziție a implicat un număr impresionant de forțe: aproximativ 200 de polițiști, 160 de jandarmi, 270 de angajați ai DSU și IGSU, și 48 de medici legiști. Echipele au fost însoțite de medici legiști de la institutele din București (Mina Minovici), Cluj, Mureș și Iași, precum și de psihologi și specialiști ai DSU și IGSU, având în vedere starea critică a victimelor. Pentru un răspuns rapid, a fost constituit un spital mobil dotat cu echipamente de urgență. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a subliniat că obiectivul prioritar este salvarea vieților și asigurarea protejării integrității fizice și psihice a victimelor.
Ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut public că situația a persistat ani la rând într-o „zonă gri”, unde autoritățile nu aveau suficiente instrumente pentru a opri activitatea, admțând că „nu spun că nu s-ar fi putut face mai mult pe zona publică – într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte”. El a menționat că Ministerul Sănătății a sesizat DIICOT în 2025, în urma unui incident similar din Mehedinți, iar ulterior Corpul de control al Ministerului Muncii a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. Această recunoaștere indică o deficiență sistemică în supravegherea și controlul serviciilor sociale private. Un comentator anonim, citat de sursa G4Media, a ridicat întrebarea complicității autorităților, sugerând că „autoritățile” șpăgare trimiteau oameni într-un cămin neautorizat, ceea ce ar indica o complicitate în formă continuată.
Comparativ cu situația din Uniunea Europeană, unde standardele de îngrijire pentru persoanele vulnerabile sunt strict reglementate și monitorizate, cazul din Bihor subliniază decalajul major existent în România. În statele membre occidentale, acreditarea și licențierea centrelor de îngrijire sunt procese riguroase, menite să asigure respectarea drepturilor și demnității beneficiarilor. Absența unui control ferm și a empatiei, așa cum a subliniat ministrul Pîslaru, a permis dezvoltarea unor astfel de practici abuzive. De exemplu, în Germania, sistemul de îngrijire include inspecții regulate și sancțiuni severe pentru nerespectarea normelor, prevenind astfel situații similare. Statisticile Eurostat din 2023 arată că România aloca un procent semnificativ mai mic din PIB pentru asistența socială a persoanelor cu dizabilități comparativ cu media UE, ceea ce poate contribui la apariția unor astfel de centre neautorizate.
**De ce contează** Acest caz scoate în evidență vulnerabilitatea extremă a persoanelor cu dizabilități psihice și a vârstnicilor în fața exploatării, dar și lacunele grave din sistemul românesc de asistență socială. Prezența a sute de decese și a unui prejudiciu financiar considerabil demonstrează urgența reformării și a unui control mult mai strict al centrelor de îngrijire. Este crucial ca breșele legislative să fie închise, iar autoritățile să asigure că astfel de atrocități nu se vor mai repeta, garantând respectarea drepturilor și demnității fiecărui cetățean, indiferent de starea sa de sănătate sau socială. Acest eveniment ar putea servi drept catalizator pentru o revizuire amplă a politicilor sociale.
În concluzie, ancheta DIICOT din Bihor este un semnal de alarmă sever pentru sistemul de asistență socială din România. Deși acțiunea penală este în curs, cu cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, provocarea majoră rămâne prevenirea unor astfel de situații pe viitor. Ministrul Muncii a promis închiderea breșelor legislative, însă implementarea reală a acestor măsuri va fi esențială. Rămâne de văzut cum vor evolua procedurile judiciare și dacă vor fi identificați și trași la răspundere toți cei responsabili, inclusiv eventualii complici din rândul autorităților.
Întrebarea fundamentală este dacă această tragedie va genera schimbări sistemice durabile sau va rămâne un caz izolat într-o țară care se confruntă cu probleme structurale în protecția persoanelor vulnerabile.