Statul știa de ani de zile de neregulile din Bihor
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat marți, 30 iunie 2026, la perchezițiile DIICOT din Bihor vizând o rețea de azile ilegale, condusă de Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă”. Pîslaru a declarat că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili”, subliniind că autoritățile știau de activitatea lui Pașca încă din 2016 și că acesta a refuzat constant să intre în legalitate, conform informațiilor citate de HotNews.ro și Digi24.
DIICOT a efectuat marți percheziții în Bihor într-un dosar penal complex, care vizează acuzații de grup infracțional organizat și trafic de persoane. Surse judiciare, citate de Digi24, îl indică pe Viorel Pașca drept liderul acestei grupări. Anul trecut, o anchetă "Pacient în România" dezvăluia deja că Pașca găzduia, fără autorizație, sute de persoane trimise de diverse instituții ale statului, o situație care a persistat ani la rând.
Dragoș Pîslaru, care a ocupat funcția de ministru al Muncii și în Guvernul Cioloș în 2016, a explicat pe Facebook că a cerut la acea vreme ca persoana în cauză să fie "sprijinită pentru a intra în legalitate". Această inițiativă nu viza amendarea, ci facilitarea unei proceduri de licențiere, considerată de ministru "stufoasă și birocratică", pentru a asigura funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde și responsabilități asumate. Cu toate acestea, Pașca ar fi refuzat "cu obstinație", motivând că își desfășura activitatea ca persoană fizică, o justificare care a lăsat situația "total ambiguă", potrivit ministrului, citat de Digi24.
Ministrul interimar a recunoscut că, de atunci, instituțiile statului român au "ridicat din umeri", permițând azilului să-și continue activitatea ilegală. "Cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancționarea sau oprirea unei activități desfășurate de o persoană fizică, în afara sistemului licențiat de servicii sociale", a declarat Pîslaru, citat de HotNews.ro, adăugând că "într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte". Această declarație subliniază o deficiență sistemică în monitorizarea și reglementarea serviciilor sociale neautorizate, o problemă recurentă în România, unde estimările Eurostat din 2023 indică un deficit semnificativ de personal în asistența socială, de aproximativ 30% față de media UE.
În contextul perchezițiilor, procurorii și polițiștii au beneficiat de sprijinul unei echipe multidisciplinare, incluzând medici, asistenți, psihologi și specialiști în consilierea victimelor. DIICOT a precizat că au fost implicate instituții precum Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" și institutele de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, alături de reprezentanți ai MAI și ISU. Obiectivul principal a fost "salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor", prin triaj medical, asistență de urgență și preluarea în condiții de siguranță, conform comunicatului DIICOT. Un spital mobil a fost chiar constituit pentru a asigura un răspuns medical adecvat și rapid, o măsură extraordinară care subliniază gravitatea situației descoperite.
Persoanele vulnerabile identificate în locuințele lui Pașca din Bihor au fost transferate către centre autorizate, a confirmat Dragoș Pîslaru. "Avem supraveghere medicală și asistență permanentă pentru toate persoanele identificate. A fost efectuat un triaj și avem o evidență clară a opțiunilor pentru a-i putea ajuta", a adăugat ministrul. Această acțiune rapidă de relocare și asistență medicală este crucială, având în vedere condițiile precare în care trăiau victimele, un aspect adesea întâlnit în cazurile de exploatare a persoanelor vulnerabile, similar cu alte "azile ale groazei" descoperite în țară în ultimii ani, cum ar fi cele din Ilfov în 2022 și 2023, care au scos la iveală deficiențe similare în sistemul de control social.
**De ce contează**
Acest caz subliniază o problemă sistemică și persistentă în România: incapacitatea statului de a reglementa și controla eficient serviciile sociale destinate persoanelor vulnerabile. Faptul că autoritățile știau de ani de zile de activitatea ilegală a lui Viorel Pașca, dar nu au avut instrumente legale sau voința politică de a interveni decisiv, expune breșe legislative grave și o inerție birocratică periculoasă. Pentru cetățeni, în special pentru familiile cu membri vârstnici sau cu dizabilități, acest caz ridică semne de întrebare serioase privind siguranța și calitatea îngrijirii oferite în afara sistemului public, subliniind necesitatea unor reforme urgente și a unei monitorizări mult mai stricte a tuturor furnizorilor de servicii sociale, indiferent de statutul lor juridic inițial.
În concluzie, cazul azilelor ilegale din Bihor nu este doar un incident izolat de infracționalitate, ci o oglindă a disfuncționalităților structurale din sistemul de asistență socială românesc. Declarațiile ministrului Pîslaru, care recunoaște "datoria instituțională" de a "închide breșele legislative care au permis ca o astfel de situație să persiste ani de zile într-o zonă gri", indică o conștientizare la nivel înalt a problemei. Rămâne de văzut dacă această conștientizare se va traduce în măsuri legislative concrete și eficiente, capabile să prevină repetarea unor astfel de tragedii.
Prioritatea imediată este asigurarea siguranței și bunăstării victimelor, dar pe termen lung, este imperativă o reformă profundă a sistemului de licențiere, monitorizare și sancționare a furnizorilor de servicii sociale, pentru a garanta că empatia și responsabilitatea devin pilonii fundamentali ai îngrijirii persoanelor vulnerabile în România.