Președintele exclude retrogradarea la categoria „junk”
Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat marți, 30 iunie 2026, optimismul că țara va evita retrogradarea la categoria de rating „junk”, considerată catastrofală pentru economie. Într-o declarație de presă, șeful statului a subliniat că, în ciuda tensiunilor politice interne, există un consens asupra chestiunilor economice fundamentale, mesaj pe care l-a transmis și evaluatorilor agențiilor de rating.
„Eu sunt optimist că o să evităm degradarea, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că se va implica personal în dialogul cu agențiile de rating, dacă va fi necesar. Această poziție vine în contextul în care evaluările Standard & Poor's, Fitch și Moody's sunt așteptate în lunile iulie, august și octombrie 2026. Președintele a cerut liderilor partidelor politice să colaboreze cu evaluatorii, pentru a demonstra coerența și stabilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale.
Ratingul de țară este un indicator esențial pentru investitori, reflectând capacitatea unei țări de a-și onora datoriile. Un rating „junk” sau non-investițional semnalează un risc ridicat de neplată, ceea ce ar crește semnificativ costurile de împrumut pentru stat și companiile românești, afectând investițiile și creșterea economică. În prezent, România se află la un pas de categoria „junk” la toate cele trei agenții majore de rating – S&P, Fitch și Moody's – cu ratinguri de BBB- (S&P și Fitch) și Baa3 (Moody's), toate cu perspectivă stabilă sau negativă, în funcție de agenție, conform rapoartelor din 2025.
Istoric vorbind, România a mai avut parte de retrogradări, cea mai recentă mare ajustare a ratingului survenind în contextul crizei financiare globale din 2008-2009. Deși situația actuală nu este comparabilă cu acea perioadă, presiunile fiscale și deficitul bugetar rămân preocupări majore. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, depășind constant pragul de 3% din PIB stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere. De asemenea, datoria publică, deși sub media europeană, a avut o tendință de creștere accelerată în ultimii ani, ajungând la aproximativ 49% din PIB în 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Mesajul președintelui Nicușor Dan subliniază importanța unității politice în fața provocărilor economice. El a insistat că, pe „chestionarele fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra financiarului și asupra economiei românești, lumea este aliniată”. Această declarație vine într-un context politic intern tensionat, cu dispute frecvente între partide, aspect care ar putea fi perceput negativ de evaluatorii externi. Un raport al Băncii Naționale a României din trimestrul IV 2025 menționa că instabilitatea politică reprezintă un risc macroeconomic semnificativ.
În comparație cu alte țări din regiune, precum Polonia (rating A- la S&P în 2025) sau Ungaria (BBB la S&P în 2025), România se situează la un nivel inferior, ceea ce o face mai vulnerabilă la șocurile economice și la percepția investitorilor. Un exemplu concret al impactului unui rating slab ar fi creșterea randamentelor la obligațiunile de stat, ceea ce s-ar traduce prin costuri mai mari pentru finanțarea deficitului bugetar și a proiectelor de investiții publice, afectând direct cetățenii prin posibile taxe mai mari sau reduceri de cheltuieli sociale.
Criticii, printre care analiști economici citați de HotNews.ro în mai 2026, susțin că optimismul președintelui trebuie temperat de realitatea cifrelor macroeconomice și de lentoarea reformelor structurale, în special în ceea ce privește consolidarea fiscală și eficiența cheltuielilor publice. Ei argumentează că fără măsuri concrete și o reducere credibilă a deficitului, riscul de retrogradare rămâne real, indiferent de mesajele de unitate politică. Pe de altă parte, susținătorii guvernamentali, conform declarațiilor Ministerului Finanțelor, indică progresele în absorbția fondurilor europene și reziliența economică demonstrată în ultimii ani ca argumente în favoarea menținerii ratingului.
De ce contează
Retrogradarea României la categoria „junk” ar avea consecințe economice severe și directe pentru fiecare cetățean. Costurile de finanțare ale statului ar crește, ceea ce ar putea duce la majorarea taxelor sau la reducerea investițiilor publice în infrastructură, sănătate și educație. De asemenea, creditele pentru companii și persoane fizice ar deveni mai scumpe, afectând puterea de cumpărare și dezvoltarea afacerilor. Investitorii străini ar putea deveni mai reticenți, diminuând fluxul de capital necesar pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică pe termen lung. Un rating stabil este crucial pentru încrederea în economia națională.
Următoarele luni vor fi decisive pentru evaluarea ratingului de țară al României. Implicarea personală a președintelui și apelul său la unitate politică ar putea influența percepția agențiilor de rating. Cu toate acestea, decizia finală va depinde de indicatorii macroeconomici reali și de credibilitatea angajamentelor României privind consolidarea fiscală și reformele structurale.
Rămâne de văzut dacă liderii partidelor politice vor răspunde apelului președintelui și dacă vor putea demonstra o coerență suficientă pentru a convinge agențiile că România merită să-și mențină ratingul actual de investiții, evitând astfel un scenariu economic „catastrofal”.