Vijeliile severe succed valului de căldură extremă
România se confruntă cu o schimbare bruscă a vremii, trecând de la o perioadă de caniculă intensă la una marcată de instabilitate atmosferică severă, manifestată prin vijelii și ploi torențiale. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis un Cod Galben de inundații pentru râuri din 19 județe, valabil de marți, 30 iunie, ora 13:00, până miercuri, 1 iulie, ora 12:00. Această avertizare vine în completarea celor emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru fenomene meteorologice periculoase, inclusiv Cod Portocaliu pentru vijelii puternice și grindină.
Potrivit INHGA, sunt prognozate "scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri pe unele cursuri de apă, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție". Hidrologii subliniază că cele mai intense manifestări sunt estimate pe unele râuri mici din județele Sălaj, Cluj, Bihor, Alba și Hunedoara. Această situație este o consecință directă a valului de căldură extremă care a precedat aceste fenomene, generând o acumulare de energie în atmosferă ce favorizează formarea de furtuni violente, un tipar meteorologic din ce în ce mai frecvent observat în Europa de Est în ultimii ani, conform datelor Eurostat privind evenimentele climatice extreme din 2023, care au arătat o creștere cu 15% a inundațiilor în regiune comparativ cu media ultimilor cinci ani.
Județele vizate de Codul Galben hidrologic includ Maramureș (râurile Vișeu, Iza), Bistrița Năsăud (Someșul Mare), Bihor și Cluj (Someșul Mic, Crișul Repede), Sălaj și Satu Mare (Crasna), Sălaj și Bihor (Barcău), Bihor și Arad (Crișul Negru), Hunedoara și Arad (Crișul Alb), Alba și Cluj (Arieș), Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu și Alba (Târnava Mare), Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad (Mureș), Harghita, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt și Dolj (Olt), precum și Argeș și Dâmbovița (Argeș). Această listă extinsă subliniază amploarea fenomenului, acoperind o mare parte din Transilvania, Crișana și Maramureș, extinzându-se până în Oltenia și Muntenia.
Pe lângă avertizarea hidrologică, ANM a emis și o serie de coduri meteorologice. Un Cod Galben de instabilitate atmosferică a fost valabil marți, 30 iunie, între orele 12:00 și 23:00, pentru zona de munte, Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, precum și jumătatea de nord a Munteniei și Olteniei. Aici s-au prognozat averse torențiale, intensificări ale vântului (50-70 km/h, izolat peste 80 km/h), descărcări electrice și grindină de mici și medii dimensiuni (1-4 cm), cu cantități de apă de 15-25 l/mp și izolat peste 30-40 l/mp. Aceste fenomene au fost așteptate să fie prezente pe arii restrânse și în restul țării, iar în cursul nopții de marți spre miercuri în regiunile sudice.
Mai mult, un Cod Portocaliu pentru vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni și averse torențiale semnificative a fost în vigoare marți, 30 iunie, între orele 14:00 și 20:00, vizând județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și local zona montană. În aceste zone, rafalele de vânt au putut atinge 70-90 km/h, grindina 2-4 cm, iar cantitățile de apă au putut depăși 25-40 l/mp, izolat chiar 50 l/mp în intervale scurte de timp. Această intensitate a furtunilor, cu viteze ale vântului comparabile cu cele ale unor furtuni tropicale de grad 1, reprezintă un risc serios pentru infrastructură și siguranța publică, similar cu evenimentele din vara anului 2024 care au afectat grav județul Timiș, cauzând pagube estimate la peste 10 milioane de euro, conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Pentru miercuri, 1 iulie, și în noaptea de miercuri spre joi, 1/2 iulie, ANM a menținut un Cod Galben de instabilitate atmosferică pentru Oltenia, Muntenia, sudul Banatului și local zona de munte. Aici sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice frecvente, intensificări ale vântului (în general 50-70 km/h) și pe arii restrânse vijelii și căderi de grindină de mici și medii dimensiuni (1-4 cm), cu acumulări de apă de 15-25 l/mp și izolat peste 30-40 l/mp. Această succesiune de avertizări demonstrează o persistență a fenomenelor meteorologice extreme, punând la încercare capacitatea de răspuns a autorităților și reziliența comunităților.
INHGA recomandă populației să urmărească permanent informațiile și avertizările transmise de autorități, să evite traversarea cursurilor de apă și a zonelor inundabile, să nu desfășoare activități în apropierea râurilor în perioadele cu precipitații abundente și să ia măsuri pentru protejarea bunurilor aflate în zone cu risc de inundare. Cetățenii sunt, de asemenea, sfătuiți să respecte recomandările autorităților locale și ale structurilor pentru situații de urgență, cum ar fi ISU și Jandarmeria, care au activat planuri de intervenție în zonele cu risc ridicat.
De ce contează
Aceste avertizări meteorologice și hidrologice sunt cruciale pentru siguranța publică și pentru prevenirea dezastrelor. Tranziția rapidă de la caniculă la furtuni severe crește riscul de inundații-fulger, alunecări de teren și pagube materiale semnificative. Impactul asupra agriculturii, infrastructurii rutiere și energetice poate fi considerabil, afectând mii de gospodării și pertubând activitățile economice. Capacitatea autorităților locale și a serviciilor de urgență de a gestiona simultan aceste fenomene este pusă la încercare, iar respectarea recomandărilor poate salva vieți și reduce pierderile.
În contextul schimbărilor climatice globale, intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. România, la fel ca alte țări din regiune, se confruntă cu provocări tot mai mari în adaptarea la aceste noi realități climatice. Este esențială o strategie națională coerentă de gestionare a riscurilor, care să includă investiții în infrastructura de prevenire a inundațiilor și în sisteme de avertizare timpurie. Pe termen scurt, populația trebuie să rămână vigilentă și să urmeze instrucțiunile autorităților pentru a minimiza riscurile asociate cu aceste condiții meteorologice periculoase, care pot evolua rapid și imprevizibil. Autoritățile monitorizează situația în timp real și sunt pregătite să intervină, însă cooperarea cetățenilor este vitală.
Situația rămâne sub strictă monitorizare de către INHGA și ANM, iar noi actualizări ale avertizărilor sunt posibile în funcție de evoluția condițiilor meteorologice. Echipele de intervenție ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU) din județele vizate sunt în stare de alertă, pregătite să acționeze pentru evacuarea persoanelor, consolidarea malurilor sau deblocarea căilor de acces. Pe termen mediu, este necesară o evaluare a sistemelor de drenaj și a capacității de preluare a apei în zonele urbane și rurale, având în vedere că evenimentele extreme sunt prognozate să devină norma, nu excepția.
Dezbaterile privind implementarea Directivei Europene 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații rămân de actualitate, cu un accent tot mai mare pe soluții bazate pe natură și pe o mai bună coordonare transfrontalieră în bazinele hidrografice comune.