Cod roșu de caniculă în România, afectând Bucureștiul și 35 de județe

Roșu caniculă reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se confruntă, începând din 26 iunie 2026, cu un val de căldură extremă, care a determinat meteorologii să emită primul cod roșu din acest sezon estival. Fenomenul, caracterizat prin temperaturi care ating și chiar depășesc 40 de grade Celsius și nopți tropicale, afectează progresiv toate regiunile țării, generând un disconfort termic deosebit de accentuat și perturbări semnificative, inclusiv în transporturi, potrivit datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și de operatorii feroviari.

Potrivit Digi24, valul de căldură a debutat vineri, 26 iunie, în vestul, nord-vestul și centrul țării, extinzându-se ulterior la nivel național. Indicele temperatură-umezeală (ITU) depășește frecvent pragul critic de 80 de unități, inițial în zonele de câmpie, iar apoi și în cele de deal. Pentru intervalul 26 iunie, ora 10:00 – 27 iunie, ora 10:00, a fost activat un cod galben în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, sudul Banatului și sudul și estul Transilvaniei, cu maxime de 30-34 de grade. Simultan, Crișana, Maramureș, nordul Banatului și nordul, vestul și centrul Transilvaniei se aflau sub cod portocaliu, unde temperaturile au atins până la 37 de grade Celsius.

Situația s-a intensificat sâmbătă, 27 iunie, când codul galben a persistat în regiunile sudice și estice, iar codul portocaliu a vizat Banatul, Crișana, Maramureșul și Transilvania, cu maxime de 38-39 de grade, în special în Câmpia de Vest. Nopțile au devenit tropicale, cu minime de 17-22 de grade. Duminică, 28 iunie, ANM a emis cod roșu pentru Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei, cu temperaturi extreme de 39-40 de grade, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie, conform Digi24. În același timp, Banatul, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și Moldovei au intrat sub cod portocaliu, iar Dobrogea și sud-estul Munteniei sub cod galben.

Alerta de cod roșu s-a extins și în Capitală și alte 35 de județe, începând de luni, 29 iunie, până miercuri, 1 iulie, conform Libertatea. În acest interval, Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei vor înregistra maxime extreme de 35-41 de grade, cele mai ridicate fiind în Banat și Crișana. Nopțile vor rămâne tropicale, cu minime între 17 și 25 de grade. Județele vizate de codul roșu până luni dimineață includ Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Suceava și Botoșani.

Bucureștiul este, de asemenea, puternic afectat. Capitala a fost sub cod galben pe 27-28 iunie, apoi sub cod portocaliu pe 28-29 iunie, și va intra sub incidența codului roșu de căldură extremă în intervalul 29 iunie, ora 10:00 – 1 iulie, ora 10:00, cu maxime ce pot ajunge la 39 de grade Celsius, potrivit Libertatea. Acest lucru confirmă tendința de intensificare a fenomenelor meteorologice extreme în ultimul deceniu, luna iunie înregistrând recorduri de căldură, așa cum menționează și articolul din Libertatea. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități în toate zonele aflate sub cod portocaliu și roșu.

Impactul caniculei este deja vizibil. Sâmbătă dimineață, în Gara de Nord din București, trenurile au înregistrat întârzieri de până la opt ore din cauza caniculei, conform unui anunț al CFR Călători, citat de Libertatea. Această situație subliniază vulnerabilitatea infrastructurii în fața temperaturilor extreme. În comparație cu media europeană, România se află printre țările cele mai expuse la valurile de căldură în timpul verii, o tendință accentuată de schimbările climatice globale. Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu din 2023, frecvența și intensitatea valurilor de căldură în sud-estul Europei au crescut cu aproximativ 30% în ultimii 20 de ani, comparativ cu perioada 1970-1990.

Autoritățile și medicii recomandă prudență maximă și respectarea unor reguli stricte pentru a evita problemele grave de sănătate. Hidratarea corespunzătoare, evitarea expunerii prelungite la soare în orele de vârf și limitarea efortului fizic sunt esențiale. De asemenea, se subliniază importanța protejării categoriilor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii și persoanele cu afecțiuni cronice. Declarațiile medicului epidemiolog Dr. Elena Popescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică, subliniază că “un val de căldură de această intensitate poate avea consecințe letale, în special pentru persoanele cu boli cardiovasculare sau respiratorii, de aceea este vital să se respecte toate avertismentele și recomandările.”

De ce contează

Acest val de căldură extremă este un semnal clar al intensificării fenomenelor meteorologice severe în România, cu implicații directe asupra sănătății publice, economiei și infrastructurii. Întârzierile feroviare sunt doar un exemplu al modului în care temperaturile ridicate pot perturba serviciile esențiale. Pe termen lung, astfel de evenimente pot duce la creșterea mortalității, la pierderi economice în agricultură și la o presiune sporită asupra sistemului medical, subliniind necesitatea unor strategii de adaptare la schimbările climatice și a unei educații continue a populației privind riscurile asociate caniculei.

În contextul persistenței valului de căldură în primele zile ale lunii iulie, este crucial ca populația să rămână vigilentă și să urmeze sfaturile autorităților. Creșterea instabilității atmosferice, în special în zonele de deal și de munte, marți după-amiaza și seara, ar putea aduce fenomene meteo severe, precum averse torențiale și vijelii, care, în ciuda căldurii, pot genera noi provocări. Autoritățile sunt pregătite să intervină, dar responsabilitatea individuală joacă un rol vital în minimizarea riscurilor.

Rămâne de văzut dacă măsurile preventive și de intervenție vor fi suficiente pentru a gestiona impactul unui val de căldură cu o asemenea intensitate și durată, într-un context climatic global din ce în ce mai imprevizibil.