Val de căldură extremă, urmat de instabilitate atmosferică
România se confruntă cu un val de căldură extremă, cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM) extinzând o avertizare Cod Roșu de caniculă pentru majoritatea regiunilor țării. Directorul ANM, Elena Mateescu, a declarat sâmbătă, 27 iunie 2026, la Digi24, că temperaturile din următoarele zile se vor apropia de recordurile absolute ale lunii iunie, cu valori resimțite ce ar putea depăși 40-45°C. Acest episod canicular, care a determinat extinderea Codului Roșu atât ca durată, cât și ca arie, va fi urmat de o scădere semnificativă a temperaturilor și fenomene de instabilitate, în special la munte, începând de marți seara.
Avertizarea Cod Roșu, valabilă de luni dimineața (29 iunie, ora 10:00) până miercuri (1 iulie, ora 10:00), vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, inclusiv Capitala. Potrivit ANM, maximele termice în aceste regiuni vor fi cuprinse între 35 și 41 de grade Celsius, cu cele mai ridicate valori în Banat și Crișana. Nopțile vor fi tropicale, cu minime ce se vor situa, în general, între 17 și 25 de grade Celsius, ceea ce va amplifica disconfortul termic.
Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, o valoare ce indică un disconfort termic deosebit de accentuat și un risc crescut pentru sănătate. Elena Mateescu a subliniat că aceste valori, estimate de modelele meteorologice pentru zonele avertizate cu Cod Roșu, sunt măsurate la umbră. Prin urmare, pe un fond de umezeală ridicată, temperatura resimțită de corpul uman va fi considerabil mai mare, putând depăși 40-45°C.
Comparativ cu recordurile istorice, șefa ANM a menționat că temperatura maximă absolută înregistrată în luna iunie în România a fost de 42°C la Oravița, în data de 29 iunie 1938. În București, maxima absolută a lunii iunie a fost de 40,3°C, înregistrată pe 20 iunie 1918. Este posibil ca duminică, luni și marți să se atingă vârful acestui episod canicular, cu multe stații meteorologice apropiindu-se de aceste recorduri absolute pentru un final de lună iunie.
În paralel cu avertizarea Cod Roșu, a fost emis și un Cod Portocaliu pentru aceeași perioadă, acoperind Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei. Aici, se anticipează de asemenea căldură intensă, caniculă și nopți tropicale, cu ITU depășind pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor situa între 32 de grade Celsius în Delta Dunării și 38 de grade Celsius în restul zonelor, iar minimele nocturne vor fi între 20 și 24 de grade Celsius.
Fenomenele de instabilitate atmosferică vor începe să crească în intensitate începând din seara zilei de marți, 30 iunie. Acestea vor afecta în special zonele de deal și de munte, aducând o scădere semnificativă a regimului de temperaturi, care ar putea ajunge la cel mult 31-32°C. Această schimbare bruscă de la caniculă extremă la instabilitate atmosferică este un fenomen specific verilor românești, unde masele de aer cald sunt adesea urmate de furtuni violente.
**De ce contează** Acest val de căldură extremă are implicații semnificative pentru sănătatea publică și infrastructură. Disconfortul termic accentuat, cu temperaturi resimțite de peste 40-45°C, crește riscul de insolație, deshidratare și alte afecțiuni legate de căldură, mai ales pentru persoanele vulnerabile: vârstnici, copii și cei cu boli cronice. De asemenea, consumul crescut de energie electrică pentru climatizare poate pune presiune pe rețeaua națională, iar seceta prelungită poate afecta agricultura, cu impact asupra recoltelor și prețurilor alimentelor. Autoritățile recomandă populației să ia măsuri de precauție, cum ar fi hidratarea constantă și evitarea expunerii la soare în orele de vârf.
Situația actuală subliniază necesitatea unor strategii pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice. Observațiile ANM arată o tendință de creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură în România, similar cu alte țări din sud-estul Europei. Fenomenele de instabilitate care urmează caniculei pot aduce la rândul lor riscuri, precum inundații locale și pagube materiale.
Rămâne de văzut dacă măsurile de prevenție și intervenție ale autorităților vor fi suficiente pentru a gestiona eficient impactul acestor condiții meteorologice extreme și cum se va adapta populația la o nouă normalitate climatică.