Val de căldură extremă afectează majoritatea țării
România se confruntă, începând de sâmbătă, 27 iunie 2026, cu un val de căldură extremă, cu avertizări meteo succesive de Cod Galben, Portocaliu și Roșu, emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Această situație meteorologică excepțională aduce temperaturi ce se apropie de recorduri absolute pentru luna iunie, generând un disconfort termic deosebit de accentuat și un indice temperatură-umezeală (ITU) mult peste pragul critic. "Valul de căldură intens va persista, va fi caniculă și disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități," a declarat un reprezentant ANM, subliniind gravitatea situației.
Sâmbătă, 27 iunie, la ora 10:00, au intrat în vigoare primele avertizări. Un număr de 16 județe au fost plasate sub Cod Portocaliu de caniculă: Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj, Bihor, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. În aceste regiuni, temperaturile maxime au variat între 32-34 de grade Celsius în sudul și estul Transilvaniei și 38-39 de grade Celsius în Câmpia de Vest. Nopțile au fost tropicale, cu minime ce s-au situat, în general, între 17 și 22 de grade Celsius. Restul țării a fost sub Cod Galben, cu maxime termice cuprinse între 30 și 34 de grade Celsius, iar ITU a atins și depășit ușor pragul critic de 80 de unități în zonele de câmpie și pe alocuri în cele de deal.
Situația se agravează duminică, 28 iunie, când, conform ANM, Codul Roșu de caniculă va viza Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei. Aici, temperaturile vor fi extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Se anticipează maxime între 35 și 38 de grade Celsius, cu vârfuri de 39-40 de grade Celsius în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei. Minimele nocturne vor fi, de asemenea, ridicate, între 17 și 25 de grade Celsius, transformând nopțile în unele tropicale. Această intensitate a fenomenului meteorologic este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că, în general, recordurile de temperatură pentru luna iunie în România se situează în jurul valorii de 40-41 de grade Celsius, înregistrate în anii 1938 sau 2007, conform datelor istorice ale ANM.
În paralel cu Codul Roșu, duminică va fi menținut Codul Portocaliu în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și a Moldovei. Aici, valul de căldură va persista, cu maxime între 34 și 38 de grade Celsius, cele mai ridicate valori fiind așteptate în Banat. Nopțile vor rămâne tropicale, cu minime între 17 și 22 de grade Celsius. Dobrogea și sud-estul Munteniei vor rămâne sub Cod Galben, cu temperaturi maxime între 30 și 34 de grade Celsius și minime nocturne între 19 și 21 de grade Celsius, mai ridicate spre 23-24 de grade Celsius pe litoral și în Delta Dunării. Această diferențiere pe zone geografice evidențiază complexitatea prognozelor și necesitatea unor măsuri adaptate la nivel local.
Impactul acestor temperaturi extreme este semnificativ. Potrivit Ministerului Sănătății, expunerea prelungită la căldură excesivă poate duce la deshidratare, insolație și agravarea afecțiunilor cronice, în special la vârstnici, copii și persoane cu boli cardiovasculare sau respiratorii. În 2025, un val de căldură similar a dus la creșterea cu 15% a numărului de apeluri la serviciile de urgență în București, conform datelor SMURD. Comparația cu alte țări europene relevă că România se află printre statele cele mai expuse la efectele caniculei, mai ales în contextul în care infrastructura urbană nu este întotdeauna adaptată pentru a face față unor astfel de fenomene. De exemplu, în Franța, planurile de caniculă includ măsuri precum deschiderea de centre de răcire publice și campanii de informare intensificate, măsuri care în România sunt încă în curs de implementare la scară largă.
Criticii aduc în discuție lipsa unor strategii naționale coerente pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice, care prevăd o intensificare a fenomenelor extreme. Organizațiile de mediu, precum Greenpeace România, avertizează că, fără investiții masive în infrastructură verde și în sisteme de avertizare timpurie, costurile economice și sociale ale caniculei vor crește exponențial. Pe de altă parte, autoritățile, prin vocea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), au emis o serie de recomandări pentru populație, inclusiv evitarea expunerii directe la soare între orele 11:00 și 18:00, consumul sporit de lichide și purtarea de haine lejere. Cu toate acestea, mulți cetățeni, în special cei care lucrează în aer liber, se simt vulnerabili și consideră că măsurile sunt insuficiente.
De ce contează
Acest val de caniculă extremă este mai mult decât un simplu disconfort; el reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice și a stabilității economice. Temperaturile record și disconfortul termic accentuat pot duce la creșterea numărului de urgențe medicale, la scăderea productivității muncii și la perturbări în sectoare cheie precum agricultură și transporturi. Pe termen lung, intensificarea acestor fenomene climatice impune o reevaluare urgentă a politicilor de sănătate publică și a strategiilor de adaptare urbană, pentru a proteja populația vulnerabilă și a asigura reziliența comunităților în fața schimbărilor climatice.
Pe termen scurt, autoritățile vor continua să monitorizeze evoluția fenomenelor meteorologice și să actualizeze avertizările, iar populația este sfătuită să urmeze cu strictețe recomandările emise de IGSU și Ministerul Sănătății. Pe termen mediu și lung, rămâne de văzut dacă valul actual de căldură va accelera implementarea unor politici publice mai robuste, menite să pregătească România pentru un viitor cu fenomene climatice tot mai extreme.
Rămân deschise întrebări legate de capacitatea sistemului medical de a gestiona un aflux masiv de pacienți afectați de caniculă și de eficiența campaniilor de conștientizare în rândul populației, mai ales în zonele rurale unde accesul la informații și resurse este limitat.