Sute de persoane vulnerabile exploatate, relocate de urgență
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a convocat marți, 30 iunie 2026, o celulă de criză de urgență ca răspuns la intervenția procurorilor DIICOT în județul Bihor, unde o amplă anchetă a scos la iveală sute de persoane vulnerabile, inclusiv vârstnici și persoane cu dizabilități psihice, care ar fi fost exploatate sistematic. Situația, calificată de Ministerul Muncii drept o urgență majoră, impune găsirea de soluții rapide pentru relocarea și îngrijirea victimelor. "Tratăm această situație cu maximă seriozitate și mobilizăm toate resursele necesare pentru a asigura protecția și bunăstarea persoanelor afectate," a declarat un reprezentant al Ministerului Muncii, subliniind gravitatea descoperirilor.
Intervenția DIICOT a vizat mai multe imobile din Bihor unde, sub paravanul unei asociații umanitare, ar fi funcționat o rețea de exploatare timp de aproape șase ani. Potrivit procurorilor, liderul acestei rețele ar fi Viorel Pașca, un bărbat de 55 de ani, care, conform Ministerului Muncii, nu deține acreditare și nu are servicii sociale licențiate pentru activitățile desfășurate. Această lipsă de autorizare oficială agravează acuzațiile de exploatare, indicând o funcționare ilegală și, posibil, abuzivă. Ancheta DIICOT continuă pentru a stabili toate circumstanțele și responsabilitățile.
Celulă de criză convocată de ministrul Pîslaru include conducerea ministerului, secretarul de stat responsabil de domeniu, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Corpul de control al ministrului. Președinta ANPDPD, Alexandra Zară, s-a deplasat deja în Bihor pentru a coordona eforturile locale de identificare a soluțiilor de cazare și îngrijire adaptate nevoilor specifice ale fiecărei victime. Ministrul Pîslaru a avut, de asemenea, discuții cu autoritățile județene și a dispus mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor (DGASPC Bihor), precum și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, pentru a asigura relocarea în siguranță a persoanelor vulnerabile. Colaborarea dintre autoritățile centrale și locale este esențială în gestionarea acestei crize umanitare.
Acest caz nu este izolat în România, țara confruntându-se periodic cu situații similare de exploatare a persoanelor vulnerabile. Un raport din 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept a evidențiat deficiențe persistente în sistemul de protecție socială și în monitorizarea centrelor de îngrijire, subliniind nevoia unor controale mai riguroase și a unei legislații mai stricte. În 2022, un studiu al Institutului Național de Statistică (INS) arăta că aproximativ 15% din populația României se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o categorie vulnerabilă adesea țintită de astfel de rețele. Spre deosebire de alte state membre UE, precum Suedia sau Danemarca, unde sistemele de asistență socială sunt mult mai bine consolidate și monitorizate, România încă se luptă cu implementarea eficientă a politicilor de protecție, fapt care permite proliferarea unor astfel de abuzuri. Cazurile recente din centrele de bătrâni și persoane cu dizabilități din Ilfov, supranumite „azilele groazei” în 2023, au scos la iveală fisuri sistemice similare, atrăgând critici severe din partea societății civile și a organismelor internaționale.
Deși autoritățile au reacționat rapid în acest caz, întrebările persistă cu privire la modul în care o astfel de rețea a putut funcționa nestingherită timp de aproape șase ani, așa cum susțin procurorii DIICOT. Această durată lungă de activitate subliniază o posibilă lipsă de vigilență din partea instituțiilor de control și inspecție, sau chiar o complicitate. O perspectivă critică ar sugera că reacția vine adesea post-factum, în loc de o prevenție eficientă și o monitorizare continuă. Pe de altă parte, Ministerul Muncii a subliniat că Viorel Pașca nu era acreditat, ceea ce ar putea indica că rețeaua opera complet în afara sistemului oficial, făcând detecția mai dificilă, dar nu imposibilă. Este esențial să se investigheze și responsabilitatea funcționarilor publici care ar fi trebuit să identifice și să raporteze aceste nereguli.
Acest caz subliniază urgența reformării și consolidării sistemului de asistență socială din România, nu doar prin reacții la crize, ci prin implementarea unor mecanisme preventive solide. Faptul că sute de persoane au fost găsite în situații de exploatare brutală, conform anchetatorilor, ridică semne de întrebare serioase despre eficiența controalelor și a licențierii serviciilor sociale. Presiunea publică și atenția mass-media, alături de implicarea instituțiilor europene, pot contribui la accelerarea acestor reforme necesare pentru a asigura demnitatea și siguranța celor mai vulnerabili membri ai societății.
De ce contează
Acest caz din Bihor este un semnal de alarmă grav privind vulnerabilitatea persoanelor vârstnice și cu dizabilități din România și deficiențele persistente ale sistemului de asistență socială. Dezvăluirea unei rețele de exploatare care a funcționat ani de zile subliniază necesitatea unor controale mult mai stricte, a unei legislații mai clare și a unei monitorizări continue a tuturor centrelor, chiar și a celor neacreditate. Pentru cetățeni, înseamnă o conștientizare sporită a riscurilor și o presiune mai mare asupra autorităților pentru a garanta siguranța și demnitatea celor dragi aflați în îngrijire, prevenind astfel repetarea unor tragedii similare, precum cele din "azilele groazei" din Ilfov.
În urma acestei acțiuni, se anticipează o serie de măsuri imediate, inclusiv relocarea tuturor victimelor în centre autorizate și asigurarea asistenței medicale și psihologice necesare. Pe termen mediu și lung, este de așteptat ca Ministerul Muncii și DIICOT să intensifice controalele la nivel național și să investigheze posibile legături ale rețelei descoperite cu alte grupări de crimă organizată. De asemenea, se va pune presiune pe Parlament pentru a adopta modificări legislative care să înăsprească condițiile de licențiere și monitorizare a serviciilor sociale. Rămâne de văzut dacă această criză va genera o reformă structurală reală sau dacă va rămâne doar o reacție izolată la un caz șocant, fără a aborda cauzele profunde ale vulnerabilității sistemului de protecție socială din România.
Comisia Europeană va monitoriza cu siguranță progresele României în acest domeniu, mai ales în contextul raportului său anual privind statul de drept.