Fostul ministru apără acțiunea justiției și colaborarea instituțională
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat vehement la criticile apărute în spațiul public, în special în "bula virtuală mesianică", după descinderile recente ale DIICOT la centrele de îngrijire pentru persoane vulnerabile din județul Bihor. Într-o postare pe Facebook, Rogobete a apărat acțiunea justiției, subliniind că "Justiția nu trebuie să își facă datoria peste tot, indiferent despre ce județ este vorba?" și a chestionat dublul standard al criticilor, potrivit Mediafax și HotNews.
Controversele au izbucnit în contextul unei anchete DIICOT care vizează o rețea din Bihor, acuzată că ar fi obținut sume importante din donații și indemnizațiile beneficiarilor, în timp ce sute de persoane vulnerabile ar fi fost cazate în imobile fără autorizațiile legale și menținute în condiții improprii, fără îngrijirea necesară. Această anchetă a fost declanșată, conform lui Rogobete, în urma unor verificări demarate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii încă din iulie 2025, în perioada în care era ministru al Sănătății.
Potrivit declarațiilor lui Rogobete, investigația a pornit de la un incident petrecut într-un spital dintr-un alt județ din sudul țării. Controalele efectuate atunci de Inspecția Sanitară de Stat și Corpul de Control al Ministerului Sănătății au scos la iveală legături cu pacienți transferați către centre din Bihor, administrate de Viorel Pașca, persoana vizată acum de ancheta DIICOT. Inițial, Pașca susținuse că ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri formulate direct de ministrul Sănătății de la acea vreme, însă Rogobete a clarificat că ministerul nu avea competențe să ancheteze persoane fizice sau activități care nu țineau direct de servicii medicale, ci doar a sesizat Parchetul General și DIICOT după finalizarea rapoartelor de control.
Alexandru Rogobete a subliniat că Ministerul Sănătății a extins verificările în limitele competențelor sale și, împreună cu ministrul Muncii de la acea vreme, a organizat un control comun. Fiecare instituție și-a exercitat atribuțiile legale, iar rapoartele Corpului de Control și ale Inspecției Sanitare de Stat au fost transmise Parchetului General și DIICOT. "La aproape un an de la acele verificări, justiția își urmează cursul. Exact așa trebuie să funcționeze un stat de drept", a afirmat Rogobete, exprimându-și satisfacția că a avut curajul să acționeze, chiar și la început de mandat, și că a existat o colaborare instituțională "fără calcule politice".
Fostul ministru a criticat ferm ipocrizia celor care, până recent, cereau intervenția fermă a instituțiilor statului, dar acum se arată revoltați de acțiunile acestora. El a adus în discuție și criticile anterioare, din 2024, legate de numirile făcute de Președintele României la conducerea parchetelor și a DIICOT, numiri considerate atunci "greșite, contestabile, politice". Rogobete a argumentat că funcționarea actuală a instituțiilor demonstrează că Președintele a procedat corect și că justiția trebuie lăsată să își facă datoria "fără presiuni și fără dublu standard".
Cazul azilelor din Bihor reamintește de o serie de scandaluri similare care au zguduit România în ultimii ani, cel mai notabil fiind cel din iulie 2023, când au fost descoperite condiții inumane în mai multe centre de îngrijire din Ilfov. La acea dată, anchetele au scos la iveală abuzuri grave, inclusiv lipsa hranei, igienei și a asistenței medicale adecvate pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități. Aceste cazuri repetate demonstrează o problemă sistemică în supravegherea și reglementarea serviciilor sociale, în ciuda existenței unor legi precum Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și Directivele Europene privind drepturile omului și protecția persoanelor vulnerabile.
În România, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, peste 3,8 milioane de persoane au vârsta de 65 de ani sau mai mult, reprezentând aproximativ 19% din populație, o proporție în creștere. Nevoia de centre de îngrijire este acută, însă capacitatea sistemului este mult subdimensionată și adesea subfinanțată. Spre comparație, țări precum Suedia sau Danemarca investesc procente semnificativ mai mari din PIB în servicii sociale și de sănătate pentru vârstnici, având sisteme bine reglementate și controlate, cu un accent puternic pe demnitatea și bunăstarea beneficiarilor. În ciuda eforturilor guvernamentale recente de a înăspri legislația și controalele, cum ar fi Ordonanța de Urgență 120/2023 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, implementarea și eficacitatea rămân provocări majore.
Alexandru Rogobete a subliniat că, dincolo de ancheta penală, este esențială o lecție importantă: România are nevoie de investiții serioase în centre de paliație, în servicii pentru persoanele vârstnice și în centre dedicate persoanelor vulnerabile. El a menționat că nevoile sunt "mult mai mari decât capacitatea actuală a sistemului", iar eforturile trebuie concentrate în această direcție. Fostul ministru a reiterat că orice vinovat trebuie să răspundă în fața legii, "indiferent cine sunt și indiferent pe cine incomodează".
De ce contează
Acest caz este un barometru al capacității statului român de a proteja cetățenii vulnerabili și de a aplica legea fără excepții. El subliniază nevoia urgentă de reforme structurale în sistemul de asistență socială și de sănătate, care să asigure condiții demne și îngrijiri adecvate. Faptul că o anchetă de amploare a fost declanșată în urma unor controale interinstituționale, și nu doar a unor sesizări punctuale, arată o maturizare a modului de acțiune al autorităților. Pe termen lung, succesul acestei anchete și, mai ales, consecințele sale asupra reglementării și finanțării centrelor de îngrijire vor determina încrederea publicului în justiție și în capacitatea statului de a-și îndeplini rolul social.
Pe măsură ce ancheta DIICOT de la Bihor progresează, se așteaptă noi detalii și, posibil, extinderea cercetărilor. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor reuși să demonteze complet rețeaua infracțională și să aducă în fața justiției pe toți cei responsabili. De asemenea, este crucial ca, pe lângă sancțiunile penale, să fie implementate măsuri preventive și corective solide pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii.
Discuția despre necesitatea unor investiții masive în infrastructura de îngrijire pentru persoanele vulnerabile va continua, iar presiunea publică și a societății civile va fi esențială pentru ca aceste promisiuni să se materializeze în politici concrete și eficiente, asigurând un viitor mai sigur și mai demn pentru vârstnicii și persoanele cu nevoi speciale din România.