Ancheta se extinde, autoritățile caută soluții pentru victime
Viorel Pașca, bihoreanul acuzat de DIICOT că ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile prin intermediul unei asociații umanitare, a fost audiat miercuri dimineață, 1 iulie 2026, la sediul Structurii Centrale a DIICOT. Acesta este suspectat, alături de membri ai familiei sale, de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane. Întrebat de jurnaliști despre acuzațiile grave, Pașca a răspuns scurt: „Voi știți mai multe decât mine.” Avocatul său, pe de altă parte, susține că Pașca este „categoric” nevinovat și afirmă că activitatea centrelor în care erau găzduiți beneficiarii era cunoscută de aproximativ 20 de ani de către autoritățile statului, o declarație care ridică semne de întrebare semnificative cu privire la pasivitatea instituțiilor.
Potrivit surselor citate de Agerpres și Digi24, procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și polițiști ai Direcției Investigații Criminale au efectuat marți, 30 iunie 2026, 27 de percheziții la locuințe, sedii de firme și o instituție publică din județul Bihor. Anchetatorii susțin că rețeaua ar fi exploatat, în ultimii șase ani (între 2020 și iunie 2026), sute de persoane vulnerabile sau cu dizabilități psihice, aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe, sub paravanul unei asociații umanitare. Liderul rețelei, în vârstă de 55 de ani, ar fi obținut sume considerabile din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap și ajutoare sociale.
Cercetările, declanșate în urma unei sesizări din oficiu a Direcției Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au relevat că, începând cu anul 2020, Viorel Pașca, împreună cu alți trei suspecți, ar fi constituit un grup infracțional organizat pe criterii familiale. La acest grup ar fi aderat și l-ar fi sprijinit alți șapte membri, cu scopul de a obține foloase patrimoniale din exploatarea persoanelor vulnerabile. Sub aparența furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire, disimulate printr-o asociație umanitară și de caritate, gruparea ar fi indus în eroare donatori și aparținători pentru a obține sume importante de bani. Prejudiciul estimat de anchetatori, prin mecanismul Asociației Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă, depășește 13 milioane de lei.
Victimele erau menținute într-o stare de dependență și aservire, fără a le fi asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății și demnității. Nu beneficiau de îngrijire constantă și adecvată stării medicale sau diagnosticului psihiatric, iar tratamentul medicamentos era administrat necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către personal necalificat. Reprezentanții DIICOT au subliniat că medicamentele erau adesea administrate chiar de persoane analfabete, care le identificau după culoarea cutiei. Persoanele decedate în spațiile deținute de Pașca erau înhumate pe un teren din apropierea cimitirului greco-catolic, sumele aferente ajutoarelor de înmormântare fiind încasate de grupare.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că nimeni nu poate lua în îngrijire, ca persoană fizică, sute de bătrâni vulnerabili, chiar dacă statul nu are capacitatea necesară. Pîslaru a menționat că în 2016, când era ministru al Muncii, a cerut ca Pașca să fie sprijinit pentru a intra în legalitate, dar acesta „a refuzat cu obstinație”. Situația a rămas ambiguă, iar cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancționarea unei activități desfășurate de o persoană fizică în afara sistemului licențiat de servicii sociale. Ministerul Muncii a confirmat că Viorel Pașca nu deține acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activitățile desfășurate. Marți, Pîslaru a convocat o celulă de criză pentru a găsi soluții de cazare și îngrijire adecvate pentru victimele din Bihor.
Ancheta DIICOT s-a extins și către primăriile din comunele Ceica, Holod și Tinca, unde Pașca deținea proprietăți. Marți, procurorii au ridicat documente de la compartimentele de asistență socială și evidența populației, inclusiv anchete sociale și declarații privind domiciliile persoanelor. Potrivit primăriței Ana Șovre din Ceica, 60 de anchete sociale au fost declanșate la persoanele aflate în locuințele lui Pașca din Incești, niciuna dintre ele având domiciliul în localitate, ci la Holod sau Tinca. Primăria Ceica nu a acceptat solicitări de flotant sau reședință pentru aceste persoane și nu are în plată beneficiari din centrul de la Incești. La Holod, primarul Mircea Săsăran a menționat că Viorel Pașca a depus o adresă prin care renunța la cota de 10% din bugetul local aferentă îngrijirii bolnavilor, pentru a evita suspiciunile de interes financiar, însă această acțiune nu îl exonerează de responsabilitatea legală privind licențierea serviciilor.
Situația azilelor lui Viorel Pașca a intrat în atenția autorităților încă din vara anului 2025, după un control al Ministerului Muncii, condus atunci de Florin Manole, care a considerat situația „inacceptabilă” și a anunțat că raportul Corpului de Control va fi înaintat către Parchet. De asemenea, conform Digi24, trei miniștri – Simona Bucura-Oprescu (Muncă), Alexandru Rafila (Sănătate) și Cătălin Predoiu (Afaceri Interne) – fuseseră înștiințați oficial în vara anului trecut de Comisia pentru abuzuri din Parlament, în urma unei sesizări a unui fost primar din Tinca, despre funcționarea ilegală a acestor centre. Această cronologie subliniază o problemă sistemică de monitorizare și aplicare a legii, având în vedere că activitatea era cunoscută de decenii.
**De ce contează**
Acest caz subliniază vulnerabilitățile extreme ale sistemului de asistență socială din România și consecințele grave ale lipsei de reglementare și control. Exploatarea persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor în azile neautorizate, sub pretextul carității, reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului și un abuz de încredere. Prejudiciul de peste 13 milioane de lei indică amploarea financiară a schemei, dar impactul uman este incalculabil. Faptul că autoritățile erau la curent cu situația de ani de zile, conform avocatului lui Pașca, ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea instituțională și necesitatea urgentă de reformare a legislației și a mecanismelor de supraveghere, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
**Concluzie**
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a aprobat marți seară un ajutor de urgență, solicitat de DSU și Ministerul Muncii, pentru relocarea persoanelor afectate către instituții din județele limitrofe. Această acțiune imediată este crucială pentru siguranța victimelor. Însă, pe termen lung, cazul Viorel Pașca impune o analiză aprofundată a legislației, în special a Legii nr. 292/2011 privind asistența socială, care stipulează necesitatea acreditării și licențierii furnizorilor de servicii sociale. Va fi esențial să se stabilească responsabilitățile tuturor factorilor implicați – de la nivel local la nivel central – și să se implementeze măsuri concrete pentru a asigura că astfel de situații nu mai pot apărea.
Rămâne de văzut dacă ancheta va aduce la lumină și eventuale complicități sau neglijențe grave din partea autorităților care ar fi trebuit să intervină cu mult timp în urmă, și dacă sistemul va fi capabil să ofere un cadru de protecție real pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai României.