Ancheta jurnalistică și implicarea autorităților în scandalul Pașca
Scandalul "azilelor groazei" din Bihor, care îl vizează pe Viorel Pașca, continuă să genereze noi acuzații și dezbateri aprinse privind responsabilitatea autorităților. Investigația DIICOT, declanșată recent, a readus în atenția publică neregulile grave semnalate de jurnaliști încă din vara anului 2025, iar vocile critice subliniază acum rolul instituțiilor statului în permiterea funcționării acestor centre. Jurnalista Carla Cristina Tănasie, una dintre primele care a investigat cazul, a declarat miercuri, 1 iulie 2026, că activitatea lui Pașca a fost marcată de ilegalități, iar susținerea publică de care acesta s-a bucurat a contribuit la perpetuarea situației.
Potrivit Carlei Tănasie, ancheta sa jurnalistică, realizată în iulie 2025 alături de activista Georgiana Pascu, a fost declanșată după un incident șocant: Viorel Pașca ar fi abandonat șapte persoane cu dizabilități pe treptele DGASPC Mehedinți, după ce acestea îi fuseseră trimise de Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin. Într-o conversație telefonică, Pașca i-ar fi justificat gestul prin lipsa unor documente necesare. Mai mult, în aceeași discuție, el ar fi afirmat că găzduiește sute de persoane în locuințele sale și că, în aproximativ două decenii, peste 3.000 de oameni au trecut prin centrele sale, dintre care în jur de 1.000 ar fi decedat. Aceste cifre, dacă se confirmă, sunt de-a dreptul alarmante și depășesc cu mult media națională a deceselor în instituțiile de asistență socială, care conform datelor ANPDC din 2024, se situa la aproximativ 150-200 de decese anual în centrele licențiate la nivel național.
Jurnalista a relatat că, la fața locului, în Bihor, a constatat personal că imobilele erau organizate ca adevărate azile, existând o "șefă" responsabilă de angajați și de cei care munceau la negru. Femei din localitate i-au confirmat că lucrau fără forme legale. După interviul realizat, Viorel Pașca ar fi încercat să împiedice difuzarea materialului, depunând chiar o plângere la CNA, demers care însă nu a avut succes. Ulterior, Carla Tănasie a intrat în posesia unor documente care indicau existența unor sesizări anterioare privind presupusa ilegalitate a activității lui Pașca, sesizări care, în opinia sa, nu ar fi fost luate în considerare de autorități. Pe pagina de Facebook a lui Viorel Pașca existau chiar fotografii și relatări ce arătau transportul beneficiarilor în portbagajul unei mașini și abandonarea unui cadavru pe holul unei primării, fapte care, potrivit jurnalistei, erau indicii clare ale unor probleme grave.
Criticile la adresa autorităților nu s-au limitat la neregulile semnalate de presă. În cadrul podcastului "Hai România", difuzat pe evz.ro, jurnaliștii Dan Andronic, Victor Ciutacu și Mirel Curea, alături de medicul Lucian Duță, au dezbătut responsabilitățile politice. Victor Ciutacu l-a nominalizat direct pe Ilie Bolojan, actual premier interimar și fost președinte al Consiliului Județean Bihor, ca fiind un responsabil politic. Ciutacu a subliniat că DGASPC-urile județene sunt subordonate direct președinților de Consilii Județene, iar Bolojan, cunoscut pentru "mâna de fier" cu care a condus județul, nu ar fi putut să ignore existența unor astfel de situații. Această poziție contrastează cu percepția generală a lui Bolojan ca un reformator administrativ, ceea ce adaugă o nouă dimensiune controversată scandalului.
Ciutacu a menționat, de asemenea, că și alți oficiali cu funcții de răspundere la vremea respectivă, precum un fost prefect devenit parlamentar și o fosta șefă a DGASPC devenită senatoare, ar trebui să-și asume responsabilitatea. El a criticat vehement faptul că sute de cruci fără nume, pe un câmp, nu ar fi fost observate de autorități timp de ani de zile. Această acuzație ridică întrebări serioase despre controalele efectuate de instituțiile de stat și despre modul în care au fost gestionate sesizările și plângerile legate de aceste centre. În comparație, legislația europeană, cum ar fi Directiva 2000/78/CE, subliniază importanța egalității de tratament și a condițiilor demne pentru persoanele cu dizabilități, iar cazurile precum cel din Bihor arată o gravă abatere de la aceste principii.
Carla Cristina Tănasie a concluzionat că ancheta penală ar trebui să vizeze nu doar activitatea lui Viorel Pașca, ci și rolul instituțiilor statului care, în opinia sa, ar fi direcționat persoane către acesta și ar fi permis funcționarea unui centru fără forme legale. Aceasta include DGASPC-urile, primăriile și alte instituții cu rol de control și supraveghere. Lipsa de acțiune a autorităților, în ciuda semnalelor repetate, sugerează o problemă sistemică, nu doar o excepție izolată. Faptul că Pașca a fost numit constant "blondele de la București" de către Pașca, după documentarea jurnalistică, indică o încercare de discreditare a presei, o tactică des întâlnită în cazurile de expunere a ilegalităților.
Anchetarea acestor "azile ale groazei" este crucială pentru restabilirea încrederii publice în sistemul de asistență socială și pentru asigurarea că astfel de abuzuri nu se vor mai repeta. Este esențial ca autoritățile să demonstreze că pot proteja cetățenii vulnerabili și că cei responsabili, indiferent de poziția lor, vor fi trași la răspundere. Cazul Bihor, similar cu cel al "azilelor groazei" din Voluntari expus în 2023, subliniază o vulnerabilitate structurală a sistemului românesc de asistență socială, unde lipsa de supraveghere și corupția pot duce la suferințe inimaginabile pentru cei mai fragili membri ai societății.
De ce contează
Acest scandal este de o importanță majoră deoarece expune vulnerabilitățile sistemice din sistemul de asistență socială românesc și subliniază urgența unei reforme profunde. Faptul că persoane cu dizabilități au fost exploatate și tratate în mod inuman, iar autoritățile nu au intervenit la timp, erodează încrederea publică și demonstrează o lipsă gravă de responsabilitate. Cazul Bihor, alături de alte incidente similare, arată că este nevoie de o reevaluare a legislației, o intensificare a controalelor și o responsabilizare clară a tuturor actorilor implicați, de la administratorii centrelor până la oficialii guvernamentali. Aceasta este o chestiune de demnitate umană și de respectare a drepturilor fundamentale.
Concluzie Ancheta DIICOT în cazul "azilelor groazei" din Bihor este abia la început, dar presiunea publică și mediatică este intensă. Se anticipează că vor urma audieri și posibile inculpări, nu doar pentru Viorel Pașca și colaboratorii săi, ci și pentru oficiali din instituțiile statului care ar fi putut contribui, prin neglijență sau complicitate, la perpetuarea acestor abuzuri. Este de așteptat ca societatea civilă și jurnaliștii să continue să monitorizeze îndeaproape evoluția cazului, asigurându-se că justiția își va face pe deplin datoria.
Pe termen lung, acest scandal ar putea forța o reevaluare a întregului sistem de asistență socială din România, cu accent pe licențiere, monitorizare și sancționarea abuzurilor, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.