Ancheta DIICOT scoate la iveală un sistem de exploatare masivă
Un scandal de proporții zguduie județul Bihor, unde autoritățile au declanșat o intervenție de urgență în cazul a sute de persoane vulnerabile, suspectate că ar fi fost exploatate timp de șase ani printr-o rețea mascată sub forma unei asociații umanitare. Potrivit Ministerului Sănătății, 411 persoane au fost evaluate medical și logistic în cadrul unei operațiuni interinstituționale de amploare, coordonată de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Ministerul Muncii.
Ancheta, derulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), vizează acuzații grave de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Liderul rețelei, identificat ca fiind Viorel Pașca, și mai mulți membri ai familiei sale sunt în centrul acestor acuzații. "Situația este tratată ca o urgență social-medicală, fiind activate mecanisme de relocare și îngrijire la nivel național", au transmis oficialii Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății, subliniind necesitatea respectării demnității victimelor.
Intervenția autorităților a inclus triajul medical riguros, acordarea primului ajutor, asistență de specialitate și suport psihologic. Echipele mixte au organizat evacuarea și transportul persoanelor către spitale și structuri de asistență socială din mai multe județe. Din cele 411 persoane evaluate, 9 pacienți au fost internați la Spitalul Județean Oradea, alți 9 la Spitalul Municipal Beiuș, 5 au fost preluate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor, iar 388 au fost relocate la nivel național prin direcțiile de asistență socială și protecția copilului din alte județe, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății la 1 iulie 2026.
Cazul se înscrie într-un context mai larg de operațiuni similare care au scos la iveală abuzuri în centre de îngrijire, cel mai notabil fiind scandalul „azilelor groazei” din Ilfov din 2023. Acele evenimente au generat o serie de controale și reforme legislative menite să prevină astfel de situații. Cu toate acestea, cazul din Bihor demonstrează persistența unor rețele ilegale de exploatare a persoanelor vulnerabile, operând adesea sub paravanul unor entități umanitare. De exemplu, în 2023, peste 2000 de controale au fost efectuate la nivel național în centrele sociale, ducând la închiderea a zeci de unități și amenzi de milioane de lei, conform datelor Ministerului Muncii.
Surse judiciare citate de HotNews.ro indică faptul că, sub acoperirea unei asociații umanitare, ar fi funcționat o rețea neacreditată de servicii sociale, fără licențele prevăzute de lege. Procurorii DIICOT susțin că, în ultimii ani, sute de persoane vulnerabile, multe cu afecțiuni psihice, ar fi fost adăpostite în condiții improprii și menținute într-o stare de dependență. Anchetatorii suspectează și exploatarea financiară a victimelor, prin încasarea de donații, pensii și ajutoare sociale. O parte dintre beneficiari ar fi fost preluați direct din spitale sau centre de asistență socială din diverse județe, ceea ce ridică semne de întrebare privind deficiențele în sistemul de monitorizare și transfer al persoanelor vulnerabile. Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat aprobarea sprijinului de urgență pentru relocarea persoanelor, asigurând că acestea vor fi preluate de centrele din județele învecinate.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în sistemul de asistență socială. Conform datelor Eurostat din 2024, cheltuielile publice cu asistența socială în România reprezintă un procent mai mic din PIB comparativ cu media Uniunii Europene, ceea ce poate duce la o subfinanțare cronică a serviciilor și la o monitorizare deficitară. Această situație creează un teren fertil pentru apariția unor astfel de rețele ilegale, care profită de vulnerabilitatea sistemului și a persoanelor. De asemenea, lipsa personalului calificat și rotația mare a acestuia în centrele de stat reprezintă o problemă constantă, evidențiată în rapoartele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din 2025.
Cazul din Bihor nu este singular. În 2024, un raport al Avocatului Poporului a semnalat deficiențe sistemice în modul de funcționare a unor centre de îngrijire pentru persoane cu dizabilități, evidențiind lipsa de personal, condițiile precare și, în unele cazuri, abuzurile. Aceste rapoarte subliniază o problemă structurală care necesită o abordare integrată, nu doar reacții punctuale la crize. Este esențială o colaborare mai strânsă între autoritățile locale și cele centrale, precum și o implicare activă a societății civile în monitorizarea și semnalarea neregulilor.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și subliniază urgența unor reforme profunde. Exploatarea persoanelor cu dizabilități și afecțiuni psihice, sub masca unor asociații umanitare, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și un eșec al statului de a-și proteja cetățenii cei mai vulnerabili. Rețelele ilegale subminează încrederea publică în instituțiile responsabile și demonstrează necesitatea unor mecanisme de control mult mai stricte și a unor sancțiuni exemplare pentru cei care profită de suferința umană. Fiecare cetățean are dreptul la demnitate și îngrijire adecvată, iar astfel de cazuri amintesc că lupta împotriva abuzurilor este o responsabilitate colectivă.
Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, cu noi audieri și verificări privind modul în care a funcționat rețeaua și responsabilitățile fiecărei persoane implicate. Se așteaptă ca procurorii să extindă cercetările pentru a identifica eventuale complicități sau neglijențe în rândul funcționarilor publici care ar fi trebuit să monitorizeze aceste centre. Pe termen lung, se impune o revizuire amănunțită a legislației privind acreditarea și monitorizarea serviciilor sociale, precum și o investiție substanțială în infrastructura și personalul din domeniul asistenței sociale. De asemenea, este crucială o campanie de conștientizare publică pentru a încuraja semnalarea abuzurilor și a oferi sprijin victimelor.
Cazul din Bihor va continua să fie un test pentru capacitatea României de a-și proteja cetățenii și de a asigura respectarea drepturilor fundamentale.