Relocare completă a victimelor din azilele ilegale din Bihor

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri, 1 iulie 2026, că toate cele 409 persoane vulnerabile evacuate din azilele ilegale din Bihor, în urma perchezițiilor DIICOT, au fost relocate în siguranță. Declarația vine la o zi după ampla operațiune de destructurare a unei rețele de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile, condusă de Viorel Pașca prin intermediul Asociației umanitare „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă”. Pîslaru a subliniat că relocarea a fost un efort complex, coordonat de o celulă de criză, implicând numeroase instituții.

Potrivit informațiilor obținute de G4Media și Libertatea, operațiunea a vizat peste 400 de persoane, iar ministrul a confirmat că „pentru toți cei vulnerabili, da [s-au găsit soluții]”. El a precizat că 391 de persoane au fost relocate în servicii sociale licențiate din 19 județe, iar alte 17 se află la UPU Bihor pentru evaluare și îngrijire medicală. Ministrul a recunoscut dificultățile întâmpinate, cum ar fi discrepanțele între numărul de locuri anunțate și cele reale, dar a insistat că „totul a fost făcut ca la carte, cu ambulanțe, cu medici”.

Anchetatorii DIICOT au demarat marți, 30 iunie, zeci de percheziții în Bihor, vizând un grup infracțional organizat care, începând cu anul 2020, exploata vulnerabilitatea a sute de persoane. Sub pretextul oferirii de servicii sociale și medicale prin asociația menționată, gruparea obținea foloase materiale semnificative din donații, sponsorizări și beneficiile sociale ale victimelor, inclusiv pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare. Prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro, conform comunicatului DIICOT. Un aspect șocant, raportat de surse citate de Libertatea, este descoperirea unui câmp lângă cimitirul greco-catolic, unde au fost îngropați 401 oameni care au decedat în aceste azile de-a lungul anilor.

Ministerul Muncii a confirmat că Viorel Pașca nu deținea nicio acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru centrele pe care le opera. Victimele erau ținute într-o stare de dependență, fără îngrijire medicală adecvată, deși multe sufereau de afecțiuni psihice și alte probleme de sănătate. Tratamentele erau administrate incorect sau întrerupte, iar personalul era necalificat și insuficient, ceea ce a dus la nerespectarea condițiilor minime de sănătate și demnitate, conform DIICOT. Această situație subliniază o problemă sistemică, în care, așa cum a declarat Pîslaru pe Facebook, „diferite instituții ale statului au direcționat persoane vulnerabile către aceste spații sau au acceptat, explicit ori implicit, această soluție ca variantă de îngrijire”.

Pentru gestionarea crizei, a fost necesară o mobilizare amplă de forțe. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au asigurat logistica, cu 155 de mijloace tehnice. Dragoș Pîslaru a mulțumit public unei liste extinse de instituții și oficiali implicați, printre care președinta ANPDPD, Alexandra Zară, șeful DSU, Raed Arafat, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu, și reprezentanți ai Consiliilor Județene, inclusiv președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, și prefectul Marcel Dragoș.

Ministrul a anunțat că Guvernul va adopta o hotărâre pentru asigurarea resurselor financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară, pentru a acoperi standardul de cost până la finalul anului. De asemenea, ANPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială) va verifica prin vizite în teren starea persoanelor relocate și condițiile de îngrijire. Vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice, precum și planurile individuale de intervenție. O linie telefonică dedicată va fi disponibilă pentru aparținători, pentru a oferi informații în timp real. Pîslaru a subliniat că „acest caz trebuie să fie un punct de cotitură” și a pledat pentru construirea unui sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil și demn.

Pe lângă persoanele vulnerabile, Dragoș Pîslaru a menționat o altă categorie care rămâne fără soluție imediată: „Cei fără domiciliu. Aici ne străduim să găsim o soluție”. Această distincție este importantă, deoarece subliniază lacunele legislative și operaționale în abordarea diverselor categorii de persoane aflate în dificultate. Deși s-au găsit locuri pentru persoanele cu dizabilități sau vârstnici, problema persoanelor fără adăpost, care nu se încadrează în criteriile legale de vulnerabilitate specifică, rămâne o provocare majoră pentru autorități, necesitând o abordare separată și resurse dedicate.

Ministrul a recunoscut existența unor „disfuncționalități persistente aflate la intersecția sistemului de asistență socială, a sistemului medical și a administrației publice”, menționând responsabilitățile fragmentate, capacitatea administrativă inegală la nivel local și mecanisme insuficiente de coordonare. El a promis publicarea transparentă a tuturor rapoartelor Ministerului Muncii pe acest subiect și organizarea unei dezbateri publice pentru consultarea măsurilor de remediere, inclusiv modificări legislative. De asemenea, va demara o analiză de nevoi pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, pentru ca finanțarea serviciilor sociale să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete. Rolul monitorizării independente, implicând ONG-uri și profesioniști, va fi întărit.

De ce contează

Acest caz scoate la iveală vulnerabilitățile profunde ale sistemului de asistență socială din România și consecințele dramatice ale tolerării centrelor ilegale. Dezvăluirile DIICOT și mobilizarea autorităților arată că statul român este capabil să intervină în situații de criză, dar și că mecanismele de prevenție și control sunt deficitare. Relocarea rapidă a celor 409 persoane vulnerabile este un pas esențial, dar soluția pe termen lung depinde de modificări legislative, alocări bugetare adecvate și o monitorizare riguroasă, care să prevină repetarea unor astfel de tragedii și să asigure demnitatea fiecărui cetățean.

Concluzie În ciuda succesului operațiunii de relocare, provocările rămân semnificative. Ministrul Pîslaru a subliniat necesitatea unei analize oneste și aprofundate a modului în care s-a ajuns la această situație, promițând măsuri concrete, de la asigurarea finanțării până la întărirea rolului societății civile în monitorizarea centrelor sociale. Rămâne de văzut cum vor fi integrate în sistem persoanele fără domiciliu, care nu intră în categoriile legale de vulnerabilitate, și cum vor fi implementate reformele promise pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.

Este esențial ca promisiunile de transparență și de îmbunătățire a sistemului să se materializeze în acțiuni concrete, pentru a reconstrui încrederea publicului și a garanta că nicio persoană vulnerabilă nu va mai fi lăsată la mâna unor rețele infracționale.