Comparație politică între scandalurile azilelor din 2023 și 2026
Fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, a lansat vineri, 3 iulie 2026, acuzații directe la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, acuzându-l de dublu standard în asumarea responsabilității politice. Ciolacu a făcut o paralelă între demisia Gabrielei Firea din Guvern în 2023, în urma scandalului „Azilele Groazei” din Voluntari, și refuzul lui Bolojan de a demisiona în contextul anchetei „caselor groazei” din Bihor, deschisă de DIICOT în iulie 2026. „În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă. O vină care nu i-a fost dovedită niciodată”, a scris Ciolacu pe Facebook, potrivit declarațiilor citate de Agerpres și HotNews.
El a subliniat că Firea și Marius Budăi, la acel moment ministru al Muncii, au demisionat „pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur”. Ciolacu a comparat această situație cu cea a lui Bolojan, afirmând că „suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii – exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit «casele groazei»”. Această comparație vizează legăturile mult mai strânse dintre Bolojan și Viorel Pașca, liderul rețelei din Bihor, decât cele dintre Firea și Ștefan Godei, implicat în cazul azilelor din Voluntari.
Ancheta DIICOT din iulie 2026 îl vizează pe Viorel Pașca și apropiații săi, acuzați că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară pentru a exploata persoane vulnerabile: bătrâni, bolnavi și persoane cu dizabilități psihice. Procurorii susțin că aceste persoane erau recrutate și adăpostite în imobile din Bihor, iar veniturile lor – pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații – ar fi fost controlate și folosite de grupare. Potrivit anchetatorilor, 401 persoane care au decedat în aceste spații ar fi fost înhumate pe un teren improvizat lângă un cimitir greco-catolic, practic pe un câmp, o informație alarmantă care subliniază gravitatea situației. Prejudiciul estimat de procurori este de peste 13 milioane de lei, conform datelor citate din anchetă.
Ciolacu a detaliat legăturile dintre Bolojan și Pașca, menționând că primăria condusă de Bolojan l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public ca „model de implicare socială”. Mai mult, rapoartele Consiliului Județean Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare” cu asociația lui Pașca. Un alt aspect relevant, subliniat de Ciolacu, este că fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod, comuna unde se află cimitirul improvizat cu sute de cruci de fier. „Cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public «un om deosebit»”, a adăugat Ciolacu. În ciuda acestor legături, Bolojan a declarat că „n-a avut nicio tangență” și că a aflat din presă despre caz, poziție criticată de Ciolacu drept „sfidare”.
La percheziții, anchetatorii au descoperit documente și bunuri care susțin acuzațiile: peste 200 de carduri bancare și sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume mari de bani în diverse valute, registre de internări, externări și decese, precum și o încăpere amenajată ca „farmacie” cu numeroase medicamente, inclusiv unele cu regim special. În dosar au fost reținute șase persoane, inclusiv Viorel Pașca, soția și fiii săi, precum și Delia Păcală, descrisă de presă ca având un rol de coordonare. Alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar. Acuzațiile includ constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Contextul scandalului azilelor din Voluntari, făcut public în iulie 2023 printr-o investigație jurnalistică a Centrului de Investigații Media (CMI) și Buletin de București, a scos la iveală condiții atroce: camere insalubre, saltele murdare și înfometare, cu bătrâni sechestrați și deposedați de pensii și proprietăți. Două dintre aceste centre aparțineau Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, condusă de Ștefan Godei, apropiat al Gabrielei Firea. Demisiile lui Marius Budăi și ulterior a Gabrielei Firea, la cererea premierului Ciolacu, au fost prezentate ca un „gest de onoare” și o asumare a responsabilității politice, chiar și pentru o „vină nedovedită”, așa cum a afirmat Ciolacu. Ministerul Muncii, condus de Budăi, avea în subordine instituții de control acuzate de ignorarea situației din azilele ilfovene.
De ce contează
Acest nou scandal al „azilelor groazei”, de această dată în Bihor, subliniază o problemă sistemică în România privind supravegherea și protecția persoanelor vulnerabile. Disputa politică dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan evidențiază dificultatea asumării responsabilității la nivel înalt, chiar și în fața unor acuzații grave de neglijență sau complicitate. Faptul că astfel de cazuri continuă să apară, la doar trei ani de la scandalul similar din Voluntari, indică o lipsă persistentă de reformă și control în sistemul de asistență socială, afectând direct siguranța și demnitatea cetățenilor cei mai fragili ai României.
Situația actuală pune sub semnul întrebării eficiența instituțiilor de control și capacitatea statului de a proteja persoanele vârstnice și pe cele cu dizabilități. Rămâne de văzut dacă ancheta DIICOT va duce la condamnări definitive și dacă presiunea publică și politică va determina o schimbare fundamentală în modul în care sunt gestionate centrele de îngrijire din România. De asemenea, este esențial ca factorii de decizie să implementeze măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii, asigurând o monitorizare riguroasă și sancțiuni exemplare pentru cei care exploatează vulnerabilitatea umană.
Dezbaterea privind responsabilitatea politică va continua să fie un punct central în spațiul public, influențând percepția asupra integrității clasei politice.