Noi detalii șocante ies la iveală
Un scandal de proporții zguduie județul Bihor, vizând rețeaua de azile ilegale administrate de familia Pașca. Teodor Coste, fostul primar al comunei Tinca, a făcut dezvăluiri cutremurătoare la România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu, susținând că Viorel Pașca i-a adus cadavre la primărie pentru a-l forța să le îngroape pe cheltuiala localității, în contextul unor dispute legate de acte și impozite. „Mi-a adus mortul la primărie și eram și în campanie. Am crezut că mi-a dus mortul și se termină treaba, dar mi-a dus altul și iar altul și am cedat nervos”, a declarat Coste, descriind o lună de calvar.
Potrivit relatărilor fostului edil, Viorel Pașca, liderul rețelei de azile, era nemulțumit de relațiile cu primăria privind eliberarea actelor și impozitele pe proprietăți. Coste a povestit cum era sunat să vină la primărie unde Pașca îl aștepta cu sicriul, încercând să-l convingă că, legal, primăria era obligată să preia decedații de pe teritoriul comunei. Fostul primar a refuzat inițial, argumentând că nu era firesc ca primăria să suporte costurile pentru persoane aduse din alte părți ale țării. În cele din urmă, după ce s-a consultat cu alte persoane, Coste a dus un cadavru la capelă, observând că era așezat într-un sicriu „elegant, de prezentare”. Ulterior, Pașca ar fi scos decedatul din sicriu, l-ar fi pus într-un sac și l-ar fi lăsat într-o cameră frigorifică, plecând apoi cu reprezentantul pompelor funebre. Fostul primar a contactat preotul ortodox local pentru a asigura o înmormântare creștinească, având în vedere că cimitirele sunt administrate de culte, nu de primărie. Acest episod s-a repetat timp de o lună, transformându-se într-un adevărat coșmar pentru edilul de atunci.
Între timp, magistrații Tribunalului București au decis, joi seară, 02 iulie 2026, plasarea sub control judiciar a șase persoane reținute în cazul azilelor ilegale din Bihor, inclusiv Viorel Pașca și membri ai familiei sale, conform News.ro și România TV. Decizia nu este definitivă. Persoanele vizate sunt Viorel-Teodor Pașca, liderul grupului și președintele Asociației „Dumbrava DPG”; soția sa, Florica Pașca, responsabilă cu gestionarea banilor și actelor de deces pentru ajutoarele de înmormântare; fiul Viorel-Emanuel Pașca, viceprimar al comunei Holod, acuzat că își folosea influența politică pentru a proteja rețeaua; Abel-Timotei Pașca, un alt fiu, implicat în gestionarea cardurilor bancare și administrarea locațiilor; Daniel-Sabin Pașca, fiul, responsabil de logistica medicală și transportul bolnavilor; și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților, care gestiona personalul și internările.
Dosarul, instrumentat de DIICOT sub numărul 3639/19/P/2025, vizează destructurarea unui grup infracțional organizat acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității. Procurorii susțin că grupul a fost constituit în 2020 de Viorel-Teodor Pașca împreună cu soția și cei trei fii ai săi, operând sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), care nu deținea licențe pentru servicii sociale sau medicale. Victimele erau racolate din spitale, unități medicale sau DGASPC-uri din toată țara, care, în lipsa locurilor în sistemul de stat, le trimiteau în locațiile administrate de Pașca. Odată ajunse acolo, victimelor li se confiscau actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind izolate de familii.
Scopul principal al rețelei era încasarea sistematică a veniturilor victimelor – pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizații de însoțitor – și a donațiilor obținute prin campanii pe Facebook. La perchezițiile efectuate la 1 iulie 2026, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Istoricul activității indică faptul că, din 2006, peste 3.300 de persoane au fost „găzduite”, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul local. Această amploare a rețelei, care a funcționat nestingherită timp de aproape două decenii, ridică semne de întrebare serioase cu privire la mecanismele de control și supraveghere ale autorităților statului.
**De ce contează**
Acest caz scoate la lumină vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și consecințele dramatice ale lipsei de reglementare și control în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Faptul că o rețea ilegală a putut opera la o asemenea scară, exploatând sute de persoane și generând profituri ilicite, subliniază necesitatea unor reforme legislative urgente și a unei supravegheri mult mai riguroase. De asemenea, dezvăluirile fostului primar din Tinca ilustrează presiunile și dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale în fața unor astfel de fenomene infracționale, afectând încrederea publică în instituțiile statului.
Ancheta DIICOT continuă, iar decizia controlului judiciar, deși nu este definitivă, reprezintă un pas important în demantelarea acestei rețele. Rămâne de văzut cum va evolua procesul penal și dacă acuzațiile de trafic de persoane și exploatare vor fi confirmate de instanță. Pe lângă aspectele juridice, acest caz va genera probabil o dezbatere publică amplă despre modul în care România își tratează cetățenii cei mai vulnerabili și despre responsabilitatea instituțiilor statului de a preveni astfel de abuzuri.
Este esențial ca autoritățile să tragă învățăminte din această tragedie pentru a preveni repetarea unor situații similare în viitor.