Cazul Pașca, între susținere publică și acuzații grave
Azilele groazei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cazul „Azilelor Groazei” din Bihor a escaladat rapid, aducând în atenția publicului noi acuzații de agresiuni sexuale și generând o serie de reacții în spațiul public și politic. Joi, 2 iulie 2026, Viorel Pașca, coordonatorul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu poartă de grijă”, a fost adus în fața magistraților Tribunalului București, alături de soția sa și cei trei fii, după ce procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a acestora. Într-o turnură neașteptată, ordonanțele de reținere pentru Viorel Pașca și Delia Păcală, șefa asociației, au expirat în timpul ședinței de judecată, permițându-le să părăsească boxa arestaților, deși instanța a solicitat să rămână în incinta Tribunalului până la pronunțarea deciziei finale, așteptată joi seară sau vineri dimineață, conform B1 TV și Antena 3 CNN.
Potrivit Digi24 și Antena 3 CNN, stenogramele anchetei DIICOT ar include acum și acuzații de agresiuni sexuale, inclusiv asupra unor persoane cu dizabilități fizice, adăugându-se infracțiunilor inițiale de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. O martoră din anchetă ar fi relatat incidente de acest tip, iar referatul DIICOT menționează că un beneficiar al asociației ar fi fost dat afară în luna mai, după ce „femeile s-au plâns că le-a abuzat”. Aceste noi detalii subliniază gravitatea situației și extind sfera acuzațiilor dincolo de neglijență și exploatare financiară.
Ancheta DIICOT, derulată pe parcursul unui an, a implicat și utilizarea unui investigator sub acoperire. Procurorii susțin că Viorel Pașca și apropiații săi ar fi folosit asociația cu aparențe umanitare ca paravan pentru exploatarea a peste 400 de persoane vulnerabile – bătrâni, bolnavi și persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Acești oameni ar fi fost recrutați și adăpostiți în cele 17 case ale lui Pașca din Bihor, iar veniturile lor, incluzând pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații, ar fi fost controlate și utilizate de grupare. Prejudiciul estimat de procurori depășește 13 milioane de lei, conform datelor din anchetă.
Un aspect deosebit de șocant al anchetei, menționat de toate sursele, inclusiv Digi24 și Antena 3 CNN, este legat de decesele înregistrate. Anchetatorii susțin că 401 persoane care au murit în spațiile controlate de gruparea lui Viorel Pașca ar fi fost înhumate pe un teren improvizat, practic un câmp aflat lângă un cimitir greco-catolic, în marginea localității Holod. Această practică ar fi avut scopul de a permite grupării să încaseze în continuare pensiile și ajutoarele de înmormântare ale victimelor. La percheziții, DIICOT a descoperit peste 200 de carduri bancare și sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume importante de bani în diverse valute, registre privind internări, externări și decese, precum și o încăpere amenajată ca „farmacie”, cu numeroase medicamente, inclusiv unele cu regim special.
Viorel Pașca a negat vehement acuzațiile, declarând la ieșirea de la Tribunalul București că activitatea sa era transparentă și publică pe Facebook. El a explicat că nu a putut obține autorizație pentru azile, deoarece activitatea a luat o amploare neașteptată, ajungând să îngrijească peste 200 de bolnavi în mai multe case care nu puteau fi aduse la standardele necesare autorizării din cauza dimensiunilor și amplasamentului. „Ceea ce am făcut noi nu este azil, nu este centru. Sunt case pentru oameni care n-au unde sta,” a afirmat Pașca, potrivit Antena 3 CNN. El a mai susținut că a primit oameni în stare terminală, inclusiv de la spitale care refuzau să-i interneze, prezentând anchete sociale și semnături de la medici și directori pentru fiecare beneficiar.
Cazul Pașca nu este însă nou în atenția autorităților locale. În anul 2024, Viorel Pașca a fost implicat într-un scandal în comuna Tinca, când, nemulțumit de impozitele de 5.000 de lei calculate de primărie pentru casele sale, a dus cadavrul unui bărbat decedat din adăposturile sale pe treptele primăriei, cerând primarului să-l îngroape pe banii localității. Primarul de atunci al comunei Tinca, Teodor Coste, a declarat pentru AGERPRES în 2024 că îi ceruse în repetate rânduri lui Pașca să-și autorizeze activitatea, dar acesta a refuzat, continuând să „plimbe decedații prin sat”. DSP Bihor a sesizat organele penale în 2024 din cauza lipsei licenței de funcționare, iar Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor din Camera Deputaților a cerut verificări. Cu toate acestea, autoritățile au constatat că DSVSA nu putea interveni, deoarece activitatea lui Pașca nu era înregistrată oficial ca serviciu social. Articole din Jurnalul Bihorean din 2008 arată că Pașca își justifica activitatea prin prisma unei „revelații religioase”, susținând că „aici nu este casă de bătrâni, azil, centru social sau ceva de genul acesta. Sunt un simplu cetățean român care am primit în spațiu câteva persoane.”
În ciuda acuzațiilor grave, cazul a stârnit și reacții de susținere. Miercuri, 1 iulie, circa 300 de persoane au participat la o manifestație de solidaritate cu Viorel Pașca în centrul Oradei, scandând „Dumnezeu poartă de grijă! Viorel, nevinovat!” și rostind rugăciunea „Tatăl Nostru”, conform eBihoreanul și B1 TV. Această susținere publică contrastează puternic cu acuzațiile aduse de DIICOT și cu detaliile revoltătoare apărute în anchetă.
Dimensiunea politică a cazului a ieșit, de asemenea, la iveală. Viorel Emanuel Pașca, fiul liderului grupării și vicepreședinte al asociației, ocupă funcția de viceprimar al comunei Holod din partea PNL, fiind reales în 2024. Mai mult, Asociația „Dumbrava – Dumnezeu poartă de grijă” a beneficiat de o imagine publică excelentă ani la rând. Pe vremea când Ilie Bolojan era primar în Oradea, Pașca a fost invitat la o gală oficială și a primit un premiu din partea Direcției de Asistență Socială, condusă de Arina Moș (actual deputat PNL), ca „îngerul celor oropsiți”. La eveniment a fost prezent și Dumitru Țiplea, fost prefect de Bihor și fin al lui Ilie Bolojan. Confruntat cu întrebări despre acest caz, Ilie Bolojan, actualul premier demis, a evitat să discute despre legăturile vechi cu asociația, afirmând că nu a avut „competențe de reglementare a acestei situații” și că nu are „nicio legătură” cu aceste asociații, conform Antena 3 CNN. El a confirmat doar că Guvernul a trimis de urgență echipaje DSU pentru evacuarea bolnavilor.
De ce contează
Acest caz scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și consecințele grave ale lipsei de reglementare și control. Faptul că o asociație a putut funcționa ani la rând fără autorizații, acumulând un număr atât de mare de persoane vulnerabile și generând un prejudiciu semnificativ, subliniază necesitatea stringentă a reformelor. Situația Azilelor Groazei din Bihor, cu acuzațiile de trafic de persoane, exploatare, agresiuni sexuale și înhumări clandestine, arată că este esențială o verificare riguroasă a tuturor centrelor sociale și a asociațiilor care oferă servicii persoanelor vârstnice și cu dizabilități. De asemenea, implicarea unor oficiali locali în promovarea sau tolerarea unor astfel de entități ridică semne de întrebare serioase cu privire la responsabilitatea instituțională și la integritatea administrației publice.
Pe lângă decizia instanței privind arestarea preventivă, care ar putea fi anunțată în curând, rămân deschise multe întrebări. Cum a fost posibil ca o astfel de rețea să opereze atât de mult timp sub ochii autorităților? Ce măsuri concrete vor fi luate pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii? Ancheta va trebui să clarifice nu doar responsabilitățile membrilor grupării Pașca, ci și eventualele complicități sau neglijențe din partea instituțiilor statului. Este crucial ca acest caz să servească drept un catalizator pentru o revizuire amănunțită a legislației și a practicilor din domeniul asistenței sociale, pentru a asigura că persoanele vulnerabile din România beneficiază de îngrijire adecvată și sunt protejate de abuzuri.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să reconstituie întregul tablou al faptelor și să aducă în fața justiției pe toți cei responsabili, oferind, în același timp, sprijin și reparații victimelor.