Colaborare lăudată cu centrul lui Viorel Pașca
Bolojan, implicat reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ilie Bolojan, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Bihor în perioada 2020-2024, se află în centrul unui scandal public legat de așa-numitele „azile ale groazei” din Bihor, administrate de Viorel Pașca. Potrivit Antena 3 CNN, Bolojan ar fi lăudat activitatea azilului „Dumnezeu îți poartă de grijă” în două rapoarte oficiale ale CJ Bihor, din anii 2021 și 2023. Această laudă, care viza „buna colaborare” cu Asociația D.P.G. din Dumbrava, contrastează puternic cu declarațiile sale publice recente, în care susține că nu avea cunoștință despre activitățile ilicite ale centrului.
Dialogul tensionat dintre Ilie Bolojan și reporteri, redat de sursa citată, evidențiază refuzul acestuia de a discuta subiectul în contextul funcției sale de prim-ministru, afirmând că nu a avut „tangențe” sau „competențe de reglementare” cu aceste asociații. El a negat orice legătură, chiar și atunci când a fost confruntat cu acuzația că l-ar fi premiat pe Viorel Pașca în perioada în care era primar al Oradea. „Oricât ați încerca, prin expozeul larg făcut, să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură…”, a declarat Bolojan, încercând să se disocieze de acuzațiile de complicitate sau neglijență.
Cu toate acestea, mențiunile din rapoartele oficiale ale Consiliului Județean Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, contrazic această poziție. În aceste documente, se subliniază o „colaborare bună cu unitățile finanțatoare, respectiv Consiliul Județean Bihor, Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de asemenea cu alte unități sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G, Băiţa, Râpa, Tinca, Spitalul de Psihiatrie Nucet, cu Direcția de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială”. Această colaborare extinsă, descrisă detaliat în rapoarte, ridică semne de întrebare serioase cu privire la nivelul de informare al conducerii CJ Bihor despre activitățile Asociației D.P.G.
Pe de altă parte, anchetatorii DIICOT au transmis Tribunalului București acte din dosarul care vizează gruparea infracțională condusă de Viorel Pașca, acuzată de exploatarea persoanelor vulnerabile. Procurorii susțin că mecanismul infracțional a fost dezvoltat în mai multe etape, începând cu identificarea persoanelor extrem de vulnerabile: vârstnici, persoane fără adăpost, cu tulburări psihice sau cognitive, cu dizabilități, sau fără venituri și fără rețea de sprijin. Aceste persoane erau recrutate din mai multe județe și adăpostite în imobile din Bihor, sub pretextul oferirii de îngrijire, tratament și servicii sociale, între anii 2020 și 2026.
DIICOT a deschis dosarul în iulie 2025, în urma unei sesizări din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din IGPR. Acuzațiile vizează trafic de persoane în formă continuată. Procurorii au constatat că gruparea a speculat imaginea și suferința acestor persoane vulnerabile, creând campanii de marketing pentru a masca exploatarea și a genera profit. Tratamentelor medicale, inclusiv administrarea medicamentelor, ar fi fost efectuate fără personal calificat și chiar pe baza unor criterii improprii, cum ar fi culoarea pastilelor, un detaliu șocant care subliniază gradul de neglijare și abuz. Miercuri, 1 iulie 2026, Viorel Pașca, liderul grupării, soția și fiii săi, alături de șefa Asociației Dumbrava Dumnezeu, au fost plasați în arest preventiv pentru 24 de ore.
Situația din Bihor nu este singulară în peisajul social românesc. Comparativ cu alte cazuri similare, precum „azilele groazei” din Ilfov din 2023, unde au fost descoperite condiții inumane și abuzuri sistemice, cazul din Bihor reconfirmă o vulnerabilitate sistemică în monitorizarea și controlul centrelor sociale. În ciuda existenței unor instituții precum Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), care au atribuții clare de inspecție și reglementare, astfel de situații continuă să apară. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se numără printre statele membre UE cu cele mai mari deficiențe în serviciile de îngrijire pe termen lung, atât în ceea ce privește calitatea, cât și accesibilitatea, un aspect care contribuie la proliferarea unor astfel de centre ilegale sau sub standarde.
Criticii susțin că lipsa unei supravegheri eficiente și a unei legislații mai stricte, alături de corupția și indiferența la nivel local, permit perpetuarea acestor abuzuri. Răspunsul lui Ilie Bolojan, care se disociază de responsabilitate prin invocarea lipsei de competențe, este adesea întâlnit în rândul oficialilor publici. Această abordare ignoră rolul de coordonare și supervizare pe care un președinte de consiliu județean ar trebui să-l aibă în asigurarea bunăstării cetățenilor din jurisdicția sa, mai ales când rapoartele oficiale subliniază colaborări cu entitățile incriminate.
De ce contează
Acest caz scoate la iveală nu doar ororile din „azilele groazei”, ci și o potențială complicitate sau, cel puțin, o gravă lipsă de vigilență din partea autorităților locale. Implicarea numelui lui Ilie Bolojan, o figură politică proeminentă, în acest scandal subliniază urgența unei reforme profunde a sistemului de asistență socială și a mecanismelor de control. Pentru cetățeni, este o reamintire dureroasă a vulnerabilității persoanelor vârstnice și cu dizabilități, precum și a necesității unei responsabilități sporite din partea factorilor de decizie. Fără o asumare clară a responsabilității, astfel de tragedii se vor repeta, subminând încrederea publică în instituții.
În urma arestărilor și a acuzațiilor DIICOT, persoanele vulnerabile din centrele lui Viorel Pașca urmează să fie evaluate medical și relocate în unități specializate, un proces complex care necesită resurse și coordonare. Rămâne de văzut dacă ancheta va elucida pe deplin toate ramificațiile acestui caz și dacă va duce la tragerea la răspundere a tuturor celor implicați, inclusiv a celor care, prin neglijență sau omisiune, au permis funcționarea acestor „azile ale groazei”.
De asemenea, presiunea publică și mediatică va fi crucială pentru a asigura transparența și pentru a impune măsuri legislative și administrative care să prevină pe viitor astfel de abuzuri sistemice în sistemul de asistență socială din România.