Acuzații de trafic de persoane și grup infracțional organizat
Viorel Pașca, alături de soția sa Florica și cei trei fii – Viorel Emanuel (fost viceprimar), Daniel Sabin și Abel Timotei – precum și Delia Mioara Păcală, fostă conducătoare în cadrul Asociației "Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă", au fost reținuți miercuri, 1 iulie 2026, după audieri la sediul DIICOT din București. Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la aceste infracțiuni, conform surselor judiciare citate de Libertatea și Știrile ProTV. Reținerile vin în urma unei ample operațiuni desfășurate marți, 30 iunie, în județul Bihor, unde procurorii și polițiștii au efectuat 27 de percheziții la locuințe, sedii de firme, o instituție publică și mai multe imobile unde erau adăpostite persoane vulnerabile.
La sosirea la DIICOT, Viorel Pașca a evitat să răspundă direct jurnaliștilor, declarând doar: "voi știți mai multe decât mine", potrivit Digi24. Avocatul său a susținut, însă, că Pașca se declară "categoric nevinovat" și că situația centrelor sale este cunoscută de aproximativ 20 de ani de către toate autoritățile statului român. Această afirmație ridică întrebări serioase despre inacțiunea instituțiilor publice, o chestiune ce ar putea viza și angajați ai statului care cunoșteau activitatea lui Pașca, așa cum menționează HotNews.
Anchetatorii susțin că gruparea, coordonată de Viorel Pașca începând cu anul 2020 și până în iunie 2026, ar fi recrutat, transportat și găzduit sute de persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, în special persoane cu dizabilități psihice, care nu își puteau exprima voința sau apăra. Victimele ar fi fost preluate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe, fiind cazate în imobile din localitățile bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub promisiunea unor servicii sociale și medicale. În realitate, scopul ar fi fost obținerea de beneficii financiare consistente din donații, sponsorizări și încasarea veniturilor sau prestațiilor sociale destinate beneficiarilor, precum pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare, conform comunicatului DIICOT. Prejudiciul total estimat depășește 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro, sumă raportată de Libertatea și Observator.
Potrivit DIICOT și Poliției Române, acțiunile grupării erau disimulate sub paravanul Asociației "Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă", al cărei lider era Viorel Pașca. Ministerul Muncii a confirmat că Pașca nu deținea nicio acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru aceste centre, contrar Legii nr. 292/2011 privind asistența socială, care impune acreditarea furnizorilor și licențierea serviciilor. Această lipsă de autorizare a fost recunoscută chiar de avocatul familiei Pașca, care a argumentat că, în lipsa acestor așezăminte, oamenii ar fi avut o soartă mult mai cruntă, fără adăpost sau hrană.
Condițiile din azile erau deplorabile. Victimele erau menținute într-o stare de dependență și aservire, fără îngrijire medicală constantă și adecvată, fără supraveghere permanentă, iar tratamentul medicamentos era administrat necorespunzător sau deloc, de către personal necalificat și insuficient. Această situație a dus la neasigurarea condițiilor minime pentru protejarea sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice. Un aspect șocant al anchetei, dezvăluit de Libertatea, este descoperirea a 401 decese în aceste azile de-a lungul anilor, persoanele decedate fiind îngropate pe un câmp aflat lângă cimitirul greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare fiind încasate de grupare. Primarul comunei Holod a declarat că activitatea lui Pașca era cunoscută, iar acesta chiar solicitase ca beneficiarii ajutoarelor de handicap să nu mai primească o parte din indemnizație.
Acțiunea DIICOT a beneficiat de sprijinul polițiștilor, specialiștilor criminaliști de la Institutul Național de Criminalistică, inspectoratelor de poliție județene Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, precum și de jandarmi. De asemenea, au fost implicați specialiști de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, medici de la Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" și psihologi din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență. Un spital mobil a fost constituit pentru evaluarea și acordarea de îngrijiri medicale de urgență victimelor identificate, iar relocarea acestora în centre de asistență și îngrijire adecvate este în curs de desfășurare.
Procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală. Această măsură restrictivă vine după ce, inițial, aceștia au avut calitatea de suspecți și, ulterior, de inculpați, prevalându-se de dreptul la tăcere în fața anchetatorilor. Instanța urmează să decidă asupra cererii de arestare preventivă.
De ce contează
Acest caz, supranumit "azilele groazei" din Bihor, este emblematic pentru vulnerabilitatea sistemului de asistență socială din România și pentru lacunele grave în supravegherea și controlul serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități. Faptul că o astfel de activitate a putut funcționa neautorizat timp de două decenii, cu sute de victime exploatate și zeci de decese înregistrate, sub ochii instituțiilor statului, subliniază necesitatea stringentă a unor reforme profunde. Această situație ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea directă a familiei Pașca, ci și despre complicitatea sau neglijența autorităților locale și centrale, care ar fi putut preveni tragedia. Cazul subliniază importanța unei transparențe sporite și a controalelor riguroase în sectorul social pentru a proteja drepturile celor mai vulnerabili membri ai societății.
Următoarele etape ale anchetei vor fi cruciale pentru stabilirea cu exactitate a rolului fiecărei persoane implicate și a eventualelor complicități la nivel instituțional. Decizia instanței privind arestarea preventivă a membrilor familiei Pașca va fi un prim pas în procesul legal. De asemenea, este de așteptat ca Ministerul Muncii și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități să demareze investigații interne pentru a identifica erorile sistemice și responsabilii din cadrul instituțiilor publice. Acest caz ar putea declanșa o serie de reforme legislative menite să îmbunătățească reglementarea și supravegherea centrelor de îngrijire, pentru a preveni repetarea unor astfel de abuzuri la scară largă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să reconstruiască încrederea publicului în capacitatea statului de a proteja cetățenii vulnerabili și dacă vor asigura o justiție echitabilă pentru victime.