Biserica în asistența socială și legăturile autorităților locale
Scandalul „azilelor groazei” din Bihor, investigat de DIICOT, a stârnit un val de reacții în spațiul public și politic, aducând în discuție atât propuneri pentru reformarea sistemului de asistență socială, cât și acuzații privind complicitatea autorităților locale. Senatorul Clement Sava, membru al facțiunii PACE – Întâi România, a propus ca o parte semnificativă din asistența socială din România să fie preluată de Biserică, argumentând că instituțiile religioase gestionează aceste servicii mai eficient și cu mai multă responsabilitate. „Eu am propus și aș vrea, dar o să sară lumea că facem teocrație, ca o parte măcar din asistența socială să meargă la Biserică. Eu am văzut azilele făcute de Biserică, creșe ale bisericii. Vă asigur că sunt impecabile și sunt la categoria lux faţă de tot ce face statul”, a declarat Clement Sava la Realitatea Plus, citat de sursa inițială.
Această propunere vine în contextul în care senatorul susține că azilele și creșele administrate de Biserică oferă condiții superioare celor de stat, fiind conduse de „oameni cu frica lui Dumnezeu”, ceea ce ar preveni abuzurile. El a subliniat rolul istoric al creștinismului în asistența socială, menționând „Vasiliadele” fondate de Sfântul Vasile cel Mare în anul 372 d.Hr., considerate primele complexe de asistență socială din lume, care includeau spații sanitare, ateliere, adăposturi și leprozerii, conform doxologia.ro. Sava a adăugat că Patriarhul Daniel a demonstrat calități organizatorice remarcabile, ceea ce îl face un susținător al implicării extinse a Bisericii în acest domeniu.
În paralel cu dezbaterea la nivel național, la Bihor, scandalul a scos la iveală documente care contrazic declarațiile oficiale ale fostului președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan (mandat 2020-2024), referitoare la legăturile cu Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, condusă de Viorel Pașca, acuzat de DIICOT că ar fi liderul unei grupări de criminalitate organizată. Potrivit România TV, rapoarte oficiale și evenimente publice arată o colaborare strânsă între CJ Bihor și asociația lui Pașca. Direcția de Asistență Socială Oradea, aflată în coordonarea CJ, ar fi direcționat constant cazuri sociale și persoane vulnerabile către centrul lui Pașca, considerat acum ilegal de anchetatori din cauza condițiilor inumane.
Bolojan a negat vehement orice asociere personală sau instituțională cu Viorel Pașca, afirmând că nu a avut contacte directe cu membrii asociației și nu a vizitat locațiile investigate. „Nu am nicio legătură cu acest caz. Nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații, nu i-am vizitat niciodată. Nu am avut competențe de a inspecta aceste locații”, a declarat Bolojan într-o conferință de presă. Cu toate acestea, documente oficiale și mărturii publice, inclusiv postări pe rețelele sociale, indică o realitate diferită. În 2020, Direcția de Asistență Socială Oradea, condusă de Arina Moș (deputat PNL și considerată apropiată de Bolojan), l-a premiat pe Viorel Pașca la a VIII-a ediție a Galei Voluntarilor din Domeniul Asistenței Sociale, descriindu-l drept un „înger al celor oropsiți”.
Colaborarea a continuat, Pașca primind o nouă recunoaștere oficială în 2024 la a X-a ediție a aceleiași gale. Arina Moș, care și-a construit cariera în umbra lui Ilie Bolojan, a ocupat funcții cheie în administrația locală, inclusiv cea de consilier la Primăria Oradea între 2008 și 2013 și șefa Administrației Social-Comunitare Oradea, fără studii de specialitate în asistență socială. Cariera sa politică a avansat rapid, devenind secretar al Camerei Deputaților în 2025. Numele său a fost, de asemenea, legat de angajări controversate de rude în structurile primăriei, inclusiv soțul și fiul ei, aspecte care au stârnit dezbateri publice în ciuda politicii de restructurare promovate de Bolojan.
Mai mult, parteneriatul dintre asociația lui Pașca și autoritățile județene este consemnat în documente oficiale. Raportul de activitate al președintelui Consiliului Județean din martie 2021 menționează, la pagina 221, o „colaborare bună cu unităţile finanţatoare, respectiv Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de asemenea cu alte unităţi sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G.” Aceeași mențiune apare și în raportul din 2022, la pagina 236. În plus, în Ghidul pentru dezvoltare și cooperare instituțională din 2022, elaborat de administrația județeană, Asociația Dumbrava DPG este înregistrată oficial la poziția 31, printre cele aproximativ 150 de entități furnizoare de servicii sociale care colaborau cu autoritățile. Aceste dovezi documentare ridică semne de întrebare serioase privind mecanismul de trimitere a cazurilor sociale către centrele private și responsabilitatea autorităților publice în monitorizarea acestora.
De ce contează
Acest scandal evidențiază vulnerabilitățile majore ale sistemului de asistență socială din România și necesitatea unei reforme profunde. Propunerea de implicare a Bisericii, deși controversată, deschide o dezbatere importantă despre rolul diferiților actori în gestionarea serviciilor sociale. Pe de altă parte, documentele care contrazic declarațiile oficialilor din Bihor subliniază riscul corupției și al complicității autorităților locale în operarea unor centre ilegale, afectând încrederea publicului în instituțiile statului. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru a preveni viitoare abuzuri și a asigura protecția persoanelor vulnerabile.
În urma acestor dezvăluiri, presiunea publică și politică asupra autorităților crește. Ancheta DIICOT va trebui să stabilească responsabilitățile penale, în timp ce la nivel legislativ, propuneri precum cea a senatorului Sava ar putea fi analizate pentru a identifica soluții viabile de îmbunătățire a sistemului. Este crucial ca Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, alături de autoritățile locale, să revizuiască mecanismele de licențiere, monitorizare și finanțare a serviciilor sociale, pentru a asigura că astfel de tragedii nu se vor repeta.
Rămâne de văzut dacă aceste evenimente vor genera o schimbare reală sau vor rămâne doar un episod izolat în lunga istorie a disfuncționalităților sistemului social românesc.