Parchetul respinge acuzațiile de instrumentalizare politică a justiției
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a emis joi, 2 iulie 2026, un comunicat ferm prin care condamnă „declarațiile cu caracter politic” apărute în spațiul public pe seama anchetei privind azilele ilegale din Bihor. Parchetul a respins categoric insinuările că ancheta ar fi un „spectacol” sau un instrument politic, subliniind că astfel de afirmații reprezintă „o intervenție directă” într-o cauză penală în plină derulare. „Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice”, se arată în comunicatul DIICOT, citat de Digi24 și HotNews.ro.
Ancheta DIICOT vizează suspiciuni de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile într-un centru din județul Bihor, dosar în care Viorel Pașca este acuzat, printre alții, de trafic de persoane. Contextul acestor declarații politice este perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive. Instituția a avertizat că folosirea vizibilității politice pentru a arunca o umbră de suspiciune asupra unei anchete penale concrete, înainte ca un judecător să analizeze probele, reprezintă un mesaj de subminare a credibilității anchetatorilor și o presiune asupra instanței.
DIICOT a subliniat că este inacceptabil ca într-o cauză penală gravă, care privește victime vulnerabile, dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte și proceduri judiciare către „asocieri politice gratuite”. Aceste afirmații, conform parchetului, nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă, ci inoculează ideea că activitatea DIICOT, instituție cu peste 20 de ani de experiență în lupta cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.
Comunicatul DIICOT face o distincție clară între dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului și utilizarea vizibilității politice pentru a influența o anchetă în curs. Parchetul a insistat că prudența și responsabilitatea discursului public ar fi trebuit să fie obligatorii în acest caz, cu atât mai mult cu cât miza o reprezintă persoane vulnerabile. „Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii”, a transmis DIICOT.
Acest incident rezonează cu o tendință mai largă observată în România în ultimii ani, unde atacurile la adresa justiției au devenit tot mai frecvente și mai dure. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2023 privind statul de drept, România se confruntă în continuare cu provocări legate de percepția publică asupra independenței justiției, adesea influențată de discursul politic. Un studiu Eurobarometru din 2022 arăta că doar 35% dintre români aveau încredere în sistemul judiciar, sub media europeană de 54%, o cifră care poate fi exacerbată de astfel de intervenții publice.
DIICOT a concluzionat că un stat democratic nu poate funcționa eficient dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca o răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac. O asemenea logică, susține parchetul, transformă justiția în teren de confruntare electorală și pune o presiune nepermisă asupra celor chemați să aplice legea. Instituția a solicitat tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanței și pot compromite activitatea instituțiilor judiciare în ochii publicului. Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații, conform comunicatului.
De ce contează
Intervenția DIICOT este crucială pentru menținerea integrității și independenței sistemului judiciar românesc. Atunci când anchetele penale sunt politizate, există riscul ca publicul să își piardă încrederea în justiție, iar procesele legale să fie percepute ca simple instrumente de luptă politică. Acest lucru poate submina statul de drept și capacitatea instituțiilor de a investiga și sancționa infracțiuni grave, în special cele care vizează persoane vulnerabile. Protejarea justiției de ingerințele politice este esențială pentru a asigura că legea este aplicată echitabil și că victimele primesc dreptate, indiferent de contextul electoral sau de presiunile externe.
În fața acestor presiuni, DIICOT își reafirmă angajamentul de a-și desfășura activitatea în cadrul legal, sub controlul instanțelor judecătorești, asigurând că persoanele vizate de anchetă beneficiază de toate garanțiile procesuale. Rămâne de văzut dacă apelul DIICOT va fi respectat de clasa politică, având în vedere miza electorală a anului 2024 în România. Persistența acestui tip de discurs ar putea afecta nu doar dosarul specific al azilelor din Bihor, ci și percepția generală asupra luptei împotriva criminalității organizate și a corupției.
Monitorizarea atentă a evoluției acestei situații este esențială pentru a evalua respectul față de independența justiției și pentru a proteja drepturile victimelor.