Bilanț percheziții și acuzații de trafic de persoane
Poliția Română, prin Direcția Investigații Criminale, și procurorii DIICOT au făcut public bilanțul perchezițiilor efectuate în județul Bihor în dosarul care vizează exploatarea persoanelor vulnerabile în azile neautorizate, coordonate de Asociația „Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă”. Șase persoane au fost reținute, dintre care cinci membri ai familiei Pașca, inclusiv liderul Viorel Pașca, în timp ce alte cinci au fost plasate sub control judiciar. În urma descinderilor, anchetatorii au descoperit sume considerabile de bani – peste 246.750 lei, 15.000 dolari americani, 7.880 euro, 4.920 dolari canadieni, 4.700 franci elvețieni și 1.150 lire sterline – și un număr șocant de 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice de carburant, toate aparținând victimelor. „În urma percheziţiilor efectuate, dintr-un seif, aflat în locuinţa comună a trei dintre inculpaţi, au fost ridicate 217 carduri emise de mai multe instituţii bancare, 19 carduri sociale şi 7 bonuri electronice pentru alimentarea mijloacelor de transport, toate având ca titulari persoane vătămate adăpostite în imobilele grupului infracţional organizat”, se arată într-un comunicat comun al IGPR și DIICOT, citat de Digi24.
Investigațiile, demarate în urma a 27 de mandate de percheziție puse în aplicare marți, 1 iulie 2026, au scos la iveală o schemă infracțională complexă. Potrivit HotNews, Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani, împreună cu membri ai familiei sale – soția Florica Pașca și fiii Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – ar fi constituit, începând cu anul 2020, un grup infracțional organizat. La acesta ar fi aderat și alte șapte persoane, inclusiv șefa organizației, Delia Mioara Păcală, cu scopul de a obține foloase materiale din exploatarea persoanelor vulnerabile. Grupul este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Prejudiciul estimat de Poliția Română se ridică la aproximativ 13.048.000 de lei.
Modul de operare al grupării era unul deghizat sub aparența unor servicii sociale și medicale. Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, erau plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, Bihor. Aici, sub pretextul oferirii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială, victimele – persoane cu dizabilități psihice sau în stare de vădită vulnerabilitate – erau menținute într-o stare de dependență și aservire. Anchetatorii subliniază că Viorel Pașca, în calitate de persoană fizică, nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, încălcând Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, care impune acreditarea și licențierea furnizorilor de servicii sociale.
Condițiile în care erau ținute victimele erau deplorabile. Conform DIICOT, acestea nu beneficiau de îngrijire constantă și adecvată stării lor medicale și diagnosticului psihiatric. Tratamentul medicamentos fie nu le era administrat deloc, fie era dat necorespunzător, discontinuu și de personal necalificat și insuficient. Într-unul dintre imobilele percheziționate, a fost descoperită chiar o încăpere amenajată ca „farmacie”, cu o cantitate importantă de medicamente, inclusiv din categoria celor cu regim special. Mai mult, investigațiile au relevat că persoanele vătămate care decedau în aceste locații erau înhumate pe un teren adiacent cimitirului greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare erau încasate de grupare, nu de aparținători.
Sumele de bani obținute de grupare proveneau nu doar din pensiile și indemnizațiile de handicap ale victimelor, ci și din donații, sponsorizări, contribuții, ajutoare pentru combustibil și alte beneficii sociale. Această practică de exploatare financiară este o problemă recurentă în România, unde cazurile de „azile ale groazei” au ieșit la iveală în ultimii ani, culminând cu scandalul din 2023 care a vizat azile din Ilfov și alte județe. Atunci, au fost descoperite condiții inumane și abuzuri grave, ceea ce a dus la demiterea mai multor oficiali și la controale extinse la nivel național. Situația din Bihor reconfirmă vulnerabilitatea sistemului de asistență socială și necesitatea unei supravegheri riguroase.
În contrast cu acuzațiile grave, Viorel Pașca a declarat anterior, conform HotNews, că acuzațiile sunt „niște tâmpenii”, negând implicarea în fapte ilegale. Această declarație, însă, este contrazisă de probele adunate de procurori, inclusiv de documentele și bunurile ridicate de la percheziții. Pe lângă cele 217 carduri, anchetatorii au găsit și o mare parte din actele de identitate ale celor 409 persoane găzduite, precum și registre și bibliorafturi cu informații despre internări, externări și decese, acoperind fiecare an de activitate a asociației. Un autoturism din curtea locuinței a fost de asemenea percheziționat, fiind găsită suma de peste 11.000 lei, alături de prescripții medicale și 26 de carduri de tichete sociale.
În context european, România se confruntă cu provocări semnificative în respectarea standardelor de îngrijire pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități. Rapoartele Comisiei Europene și ale organizațiilor non-guvernamentale au semnalat în repetate rânduri deficiențe în sistemul de asistență socială, inclusiv lipsa personalului calificat, infrastructura precară și cazurile de abuz. Spre deosebire de țări precum Suedia sau Olanda, unde sistemele de îngrijire sunt bine reglementate și finanțate, România încă se luptă cu implementarea eficientă a legislației și cu asigurarea unor condiții decente pentru toți cetățenii vulnerabili. Cazul Bihorului subliniază persistența acestor probleme, în ciuda eforturilor de reformă.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a fost sesizat miercuri, 2 iulie 2026, cu propunerea de arestare preventivă a celor șase persoane reținute. După intervenția autorităților, persoanele vulnerabile au fost relocate în centre de asistență și îngrijire, capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare. Acest caz, similar cu cel al „azilelor groazei” din 2023, evidențiază necesitatea unei vigilențe constante și a unor controale mult mai stricte pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile persistente din sistemul de asistență socială românesc. Descoperirea a sute de carduri bancare și a sumelor uriașe de bani demonstrează o exploatare financiară sistematică a unor persoane aflate în cea mai fragilă condiție. Este un semnal de alarmă pentru autorități și societate, subliniind urgența reformării și monitorizării stricte a tuturor centrelor de îngrijire, publice și private, pentru a asigura respectarea drepturilor și demnității persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Fără măsuri concrete, riscul ca astfel de situații să se repete rămâne ridicat.
Concluzie Ancheta în cazul azilelor din Bihor este în plină desfășurare, iar propunerea de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca și a șefei asociației reprezintă un pas important în tragerea la răspundere a celor implicați. Rămâne de văzut ce alte detalii vor ieși la iveală pe parcursul procesului și dacă se vor identifica și alți complici sau rețele similare. Acest caz ar trebui să determine o reevaluare profundă a modului în care funcționează sistemul de licențiere și monitorizare a furnizorilor de servicii sociale, precum și o implicare mai activă a comunităților locale și a familiilor în supravegherea centrelor de îngrijire.
Este esențial ca autoritățile să implementeze soluții durabile pentru a preveni viitoare abuzuri și a garanta o viață decentă pentru toți cetățenii vulnerabili ai României.