Decizia Tribunalului București, contestată de DIICOT
Tribunalul București a decis joi seara, 2 iulie 2026, plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, patronul azilelor din Bihor, alături de alte cinci persoane implicate în dosarul „Azilele Groazei”. Această hotărâre vine în ciuda solicitării procurorilor DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile, o decizie care a stârnit controverse și este, conform surselor judiciare și relatărilor HotNews, în curs de actualizare, nefiind definitivă și putând fi contestată de procurori.
Viorel Pașca, întâmpinat la Tribunal de activistul Marian Ceaușescu, a respins vehement acuzațiile care i se aduc. Potrivit Digi24, Pașca a declarat: „Nu sunt adevărate. Măi, oameni buni, nu e adevărat ce se spune acolo.” El a sugerat că ar fi victima unei înscenări și a acuzat instituțiile statului de pasivitate, afirmând că a trimis sesizări miniștrilor și pe rețelele sociale, solicitând verificări, dar fără niciun răspuns. „Eu am scris instituțiilor de un an, miniștrilor, pe Facebook și pe e-mail: «Vă rog, veniți să-i luați, dacă credeți că nu sunt în regulă.» Și n-au venit”, a adăugat Pașca, negând orice ilegalitate legată de îngroparea unora dintre persoanele decedate, susținând că totul s-a făcut cu acordul Primăriei și al medicilor.
Procurorii DIICOT susțin că Viorel Pașca a adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azilele sale fără licență de funcționare, conform referatului pentru arestare preventivă. Acuzațiile formulate de DIICOT vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Anchetatorii arată că exploatarea victimelor nu a implicat neapărat violență fizică directă, ci s-a bazat pe dependența acestora de îngrijitori. Persoanele vulnerabile ar fi fost menținute într-o stare de control prin lipsa de hrană, adăpost și tratament medical adecvat.
DIICOT a subliniat că o aparentă activitate umanitară ar fi fost folosită pentru a atrage donații și încrederea publicului, în timp ce, în realitate, gruparea ar fi obținut foloase materiale din pensiile și beneficiile sociale ale victimelor. Prejudiciul estimat de procurori depășește 13 milioane de lei. Un aspect deosebit de grav, menționat de anchetatori, se referă la faptul că unele persoane decedate în centrele grupării ar fi fost îngropate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic, iar membrii rețelei ar fi încasat ajutoarele de înmormântare, exploatând astfel vulnerabilitatea extremă a victimelor până la capăt, potrivit Mihaelei Melconian, citată de Digi24, care subliniază dificultatea depistării unor astfel de cazuri mascate sub paravanul ajutorului umanitar.
Acțiunea DIICOT are două direcții principale: protejarea și salvarea victimelor, și strângerea probelor pentru documentarea activității infracționale, precum și identificarea tuturor persoanelor implicate. Cazul azilelor din Bihor reamintește de scandalul „Azilele Groazei” din Voluntari, Ilfov, din 2023, unde zeci de vârstnici și persoane cu dizabilități au fost găsite în condiții inumane, subnutrite și abuzate. Atunci, autoritățile au intervenit masiv, iar cazul a dus la demisii și reforme în sistemul de asistență socială. Prejudiciul în cazul Voluntari a fost estimat la peste 5,2 milioane de lei, conform unui raport din august 2023 al Ministerului Muncii, ceea ce face ca cele 13 milioane de lei din cazul Bihor să fie semnificativ mai mare, indicând o amploare extinsă a rețelei de exploatare.
Aceste cazuri subliniază o problemă sistemică în România, unde, în ciuda reglementărilor europene și a Legii 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, supravegherea și controlul centrelor de îngrijire rămân deficitare. Conform Eurostat, România are una dintre cele mai mari rate de sărăcie și excluziune socială în rândul persoanelor vârstă, cu aproximativ 35% în 2022, ceea ce le face extrem de vulnerabile în fața unor astfel de rețele infracționale. Lipsa de personal calificat în inspecțiile sociale și corupția la nivel local sunt adesea invocate ca factori contributivi la persistența acestor abuzuri.
Decizia Tribunalului București de a impune controlul judiciar, în locul arestului preventiv cerut de procurori, este o măsură mai blândă, care permite inculpaților să se apere în libertate, sub anumite restricții, cum ar fi interdicția de a părăsi țara sau de a contacta anumite persoane. Această diferență de abordare juridică între procurori și instanță evidențiază complexitatea cazului și necesitatea unei analize atente a probelor. Rămâne de văzut dacă DIICOT va contesta cu succes această decizie și dacă va reuși să obțină măsuri preventive mai stricte, având în vedere gravitatea acuzațiilor de trafic de persoane și exploatare a unor persoane vulnerabile.
Pe de altă parte, Viorel Pașca își menține nevinovăția și acuză un complot. Afirmațiile sale despre sesizările ignorate de miniștri și instituții ridică semne de întrebare privind funcționarea sistemului de control și supraveghere a centrelor sociale. Este esențial ca ancheta să elucideze nu doar faptele de exploatare, ci și eventualele deficiențe instituționale care au permis o astfel de situație să se perpetueze pentru o perioadă atât de lungă și la o scară atât de mare, afectând mii de persoane.
De ce contează
Acest caz este crucial nu doar pentru victimele directe ale azilelor din Bihor, ci și pentru credibilitatea sistemului de justiție și asistență socială din România. Decizia instanței de a opta pentru control judiciar în locul arestului preventiv, în pofida acuzațiilor grave de trafic de persoane și prejudiciu considerabil, ridică întrebări privind eficiența combaterii crimelor împotriva persoanelor vulnerabile. Este un test pentru capacitatea statului de a proteja cetățenii cei mai slabi și de a descuraja rețelele infracționale care profită de suferința umană. Implicațiile sunt majore pentru încrederea publicului în instituțiile statului și necesitatea unor reforme profunde în sistemul de inspecție și licențiere a centrelor sociale.
Ancheta va continua, iar decizia Tribunalului București poate fi contestată de procurorii DIICOT, ceea ce ar putea duce la o reevaluare a măsurilor preventive. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și dacă se vor aduce dovezi suplimentare care să susțină acuzațiile grave formulate de DIICOT. Pe lângă aspectele penale, cazul ar putea declanșa noi investigații administrative și controale la nivel național în centrele de îngrijire pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
De asemenea, este important de monitorizat răspunsul instituțiilor statului la acuzațiile lui Pașca privind lipsa de reacție la sesizările sale anterioare.