Controversele unui caz social complex
Viorel Pașca, cunoscut ca "bunul samaritean" și lider al Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, se confruntă cu acuzații grave de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile, conform procurorilor DIICOT. Aceștia susțin că Pașca, alături de familia sa și angajați, ar fi întreținut un sistem de aservire a pacienților din azilurile sale neautorizate din județul Bihor, folosindu-se de pensiile și ajutoarele sociale ale acestora. După 30 de ore de percheziții, Pașca și membri ai familiei sale au fost aduși la sediul DIICOT pentru audieri, refuzând să răspundă la întrebările anchetatorilor din cauza oboselii. "Nu am dat niciun ajutor de înmormântare niciunui bolnav sau aparținător de la Pașca Viorel", a declarat primarul comunei Holod, Sandu Săsăran.
Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani, a început să se ocupe de îngrijirea persoanelor vulnerabile în urmă cu două decenii, transformând satul Dumbrava într-un centru social. Acesta a avut un fiu care a fost viceprimar al comunei, iar în azilurile sale erau primiți pacienți în stare terminală și oameni ai străzii. Cu toate acestea, azilurile operate de Pașca nu aveau autorizație și personal calificat. Autoritățile au evacuat 411 persoane din aceste centre, iar în cimitirul neautorizat din apropierea azilului se află mii de oameni, mulți dintre ei fiind înmormântați ca "necunoscuți".
"Haideți să spunem o parte care nu este plăcută. Practic, domnul Pașca a făcut ceea ce din păcate autoritățile n-au făcut pentru acei oameni. A încercat să umple acel gol", a declarat avocatul său, Răzvan Doseanu. #Sistemul medical și lipsa centrelor de paliație pentru pacienți vulnerabili au fost semnalate ca fiind probleme persistente, subliniind un eșec al instituțiilor de stat în îngrijirea acestor categorii de persoane. Potrivit unei campanii din ianuarie 2026, România ar avea nevoie de cel puțin 15.000 de paturi pentru paliație, având în prezent doar 3.600.
Pe 1 iulie 2026, aproximativ 300 de persoane s-au adunat în Piața Unirii din Oradea pentru a-și exprima susținerea față de Pașca. Protestul, organizat în ziua în care acesta a fost audiat la DIICOT, a inclus pancarte cu mesaje precum "DIICOT, rușine" și "Binele nu trebuie pedepsit". Participanții susțin că Pașca a oferit îngrijire și ajutor persoanelor abandonate de stat. "A făcut ceva din propria voință, să ajute oamenii săraci", a afirmat organizatorul mitingului, Dan Craznic.
Cazul a generat reacții mixte în rândul opiniei publice. Pe de o parte, Pașca este văzut ca un "Bun Samaritean" care a preluat cazuri sociale abandonate, iar pe de altă parte, procurorii DIICOT afirmă că sub aparența activităților umanitare s-a constituit un grup infracțional care a exploatat sute de persoane vulnerabile. Conform DIICOT, între 2020 și 2026, gruparea a acționat folosind o asociație umanitară ca paravan.
Anchetatorii susțin că persoanele vulnerabile erau aduse din spitale și instituții de asistență socială și îngrijite în condiții inadecvate. La percheziții, au fost descoperite 217 carduri bancare ale pacienților, 19 carduri sociale și acte de identitate, sugerând că Pașca a avut acces la resursele financiare ale acestora. De asemenea, prejudiciul estimat în dosar depășește 13 milioane de lei.
Viorel Pașca a respins acuzațiile, declarându-se "mândru" de activitatea sa, și a insistat că multe dintre persoanele îngrijite au fost trimise la el de instituții ale statului. "Am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim", a afirmat el. În fața instanței, Pașca a explicat că cheltuielile pentru îngrijirea celor 400 de pacienți erau foarte mari, indicând că doar 100 dintre aceștia aveau venituri, iar costurile de întreținere erau substantiale, cu 700 de pampers utilizate zilnic.
Contextul legal și social al acestui caz este complex, fiind evident că statul a fost conștient de existența acestor aziluri neautorizate, dar nu a intervenit pentru a oferi alternative viabile. În urma intervenției DIICOT, autoritățile au anunțat măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistență care să asigure îngrijire adecvată. Această situație subliniază nu doar problemele legale legate de activitatea lui Pașca, ci și eșecurile sistemului de protecție socială din România.
În concluzie, cazul Viorel Pașca pune sub semnul întrebării nu doar responsabilitatea personală, ci și a instituțiilor care ar fi trebuit să protejeze persoanele vulnerabile.
Impactul acestui caz va fi resimțit în continuare în comunitate, iar întrebările legate de viitorul persoanelor afectate și de măsurile care vor fi implementate pentru prevenirea unor astfel de situații rămân deschise.