Instanța invocă condițiile de cazare și lipsa alternativelor
Tribunalul București a decis plasarea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală sub control judiciar în dosarul azilelor din Bihor, respingând cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă. Această decizie, pronunțată la 30 iunie 2026, a fost motivată de instanță prin faptul că, deși unitățile funcționau fără autorizație și nu respectau standardele legale, "probele administrate nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană", potrivit surselor G4Media.
Judecătorul a argumentat că evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică trebuie realizată prin raportare la întregul material probatoriu, inclusiv la acele împrejurări care infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante. Chiar dacă locațiile administrate de inculpați nu respectau cadrul legal aplicabil serviciilor sociale, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire, dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare. De asemenea, li se asigurau constant hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, iar în caz de deces, erau efectuate formalitățile necesare pentru înmormântare în cimitirul greco-catolic din Dumbrava. Această constatare, deși nu înlătură suspiciunea rezonabilă privind deficiențele grave (lipsa personalului calificat, supraveghere insuficientă, nerespectarea standardelor), a diminuat intensitatea pericolului pentru ordinea publică, conform motivării citate de G4Media.
Un argument cheie al instanței a fost profilul social al beneficiarilor. Majoritatea erau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial sau abandonate de aparținători. Judecătorul a subliniat că "alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă". Acest aspect, deși nu justifică lipsa autorizării sau eventualele fapte penale, a fost considerat relevant în evaluarea necesității privării de libertate.
În ciuda acestei decizii, judecătorul a reținut că există "indicii suficiente care susțin, la nivelul standardului suspiciunii rezonabile", ipoteza acuzării privind implicarea lui Viorel Pașca în coordonarea activității și urmărirea unor beneficii patrimoniale. Din interceptările telefonice reiese că Pașca era cel care purta discuțiile cu spitalele și autoritățile locale pentru preluarea persoanelor vulnerabile, solicitând anchete sociale care să ateste lipsa locuinței și a aparținătorilor. El a recunoscut în timpul audierilor că a coordonat procedura de preluare a beneficiarilor.
Probele administrate, inclusiv declarațiile investigatoarei sub acoperire și ale martorilor, indică un mecanism de control strict asupra beneficiarilor. Aceștia erau supuși unor reguli interne care presupuneau preluarea bunurilor personale, a actelor de identitate, a telefoanelor mobile, a cardurilor bancare și a sumelor de bani deținute. Pașca însuși a explicat investigatoarei sub acoperire procedura standard: "Deci practic îi iei tot", justificând ulterior necesitatea preluării banilor prin riscul de furt sau utilizarea acestora pentru țigări. Convorbirile interceptate din 1 septembrie 2025 și 9 ianuarie 2026 relevă interdicția vizitelor, a folosirii telefoanelor și a ieșirilor din curtea centrelor, poarta fiind asigurată cu lacăt și yală, conform declarațiilor martorului Lorincz Atilla și ale fostei îngrijitoare Covaci Cuc Claudia-Lucreția.
Interesul patrimonial al lui Pașca este susținut de mai multe dovezi. Convorbiri din 26 ianuarie 2026 cu o asistentă socială de la Spitalul de Psihiatrie Oradea arată preocuparea lui Pașca pentru cuantumul pensiilor, considerând "bun" un beneficiar cu o pensie de 1.200 lei și regretând că a refuzat inițial o persoană cu "bani mulți, de vreo 3-4 mii de lei pe lună". De asemenea, nemulțumirea sa, exprimată în 30 ianuarie 2026 și ulterior investigatoarei sub acoperire, privind neefectuarea demersurilor pentru majorarea indemnizațiilor de handicap ale unor beneficiari, estimând o pierdere de aproximativ 600.000 de euro în 10-15 ani din cauza neglijenței Ramonei David, consolidează această ipoteză. El a atras atenția investigatoarei că "de acolo vin banii" - de la persoanele cu handicap și cele cu pensii.
Investigatoarea sub acoperire a relatat că Pașca încasa pensiile și indemnizațiile, păstrând cardurile bancare într-un dulap și efectuând retrageri de numerar. Martorul Lorincz Attila a confirmat că Pașca îi oprise actele de identitate, cardul de sănătate și telefonul mobil. Perchezițiile domiciliare au consolidat aceste suspiciuni: la locuința lui Viorel Pașca, a soției sale și a suspectei Păcală Delia Mioara au fost găsite 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice aparținând beneficiarilor, precum și sume importante de bani în lei și valută, alături de majoritatea actelor de identitate ale celor 409 persoane găzduite. Un caiet consemna nominal persoanele primite încă din anul 2006, indicând un mecanism centralizat de administrare.
Interesul inculpatului nu se limita la veniturile curente, ci viza și ajutoarele de înmormântare. Beneficiarilor li se solicita semnarea unor declarații prin care își exprimau acordul de a fi înmormântați în localitatea Dumbrava, documente care, potrivit DIICOT, erau ulterior folosite pentru obținerea ajutoarelor de aproximativ 9.000 lei. O convorbire din 23 februarie 2026 arată nemulțumirea lui Pașca față de modificarea procedurii de acordare a ajutoarelor de înmormântare, dar și asigurarea că toți beneficiarii semnaseră declarațiile necesare. Investigațiile au relevat că sicriele achiziționate nu erau întotdeauna utilizate, unii beneficiari fiind înhumați în sicrie confecționate local, sugerând că ajutoarele nu erau folosite integral în scopul declarat.
Din analiza tranzacțiilor financiare a rezultat că, în perioada de referință, în conturile inculpatului au fost încasate sume totale de 348.579,31 lei, 333.152,11 euro și 96.368,93 de dolari, provenind în principal din donații și sponsorizări. DIICOT susține că Viorel Pașca a adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azilele fără licență pe parcursul a 17 ani, iar aproximativ 1.020 dintre acestea au decedat, fiind îngropate în cimitirul din Dumbrava. Procurorii îl acuză pe Pașca și alți membri ai familiei că au urmărit exclusiv obținerea de venituri și că din azile lipseau bucătăriile autorizate. Un martor sub acoperire a relatat și un presupus abuz sexual, la care Pașca ar fi răspuns: "Poate și ei i-o plăcut sau a fost de comun acord", precum și cazul unei persoane cu piciorul amputat care nu ar fi primit medicația și îngrijirea necesare.
Cazul a generat o amplă dezbatere publică, având în vedere că Viorel Pașca era cunoscut de peste 20 de ani drept un "binefăcător" care prelua cazuri sociale abandonate de stat și familii, prin Asociația "Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă". Fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru a declarat că încă din 2016 fusese semnalată necesitatea ca activitatea să intre în legalitate, dar demersurile nu au fost finalizate. Pașca a negat acuzațiile, susținând că a salvat oameni și că a colaborat cu spitale, primării și poliție din toată țara pentru a prelua beneficiari, activitatea fiind susținută din donații.
De ce contează
Decizia Tribunalului București de a respinge arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a familiei sale, în ciuda acuzațiilor grave de trafic de persoane și exploatare, subliniază complexitatea cazurilor sociale din România. Ea scoate în evidență o realitate dură: pentru mulți oameni vulnerabili, alternativele la centrele neautorizate sunt adesea inexistența oricărei forme de protecție sau revenirea în stradă. Acest caz forțează o reevaluare a responsabilității instituțiilor statului în gestionarea persoanelor fără adăpost și cu dizabilități, indicând o falie sistemică unde soluțiile improvizate umplu un gol lăsat de absența serviciilor sociale adecvate. Impactul este semnificativ pentru viitorul serviciilor sociale din România, punând presiune pe autorități pentru a găsi soluții sustenabile și autorizate pentru categoriile vulnerabile.
În urma acestei decizii, Viorel Pașca și ceilalți inculpați vor fi cercetați sub control judiciar, o măsură ce impune anumite restricții, dar le permite să rămână în libertate. Ancheta DIICOT va continua, având în vedere volumul mare de probe și complexitatea acuzațiilor. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și dacă se vor adce noi dovezi care să clarifice pe deplin situația beneficiarilor și natura exactă a activității desfășurate de familia Pașca.
De asemenea, acest caz ar putea genera o analiză mai profundă la nivel guvernamental și în cadrul Ministerului Muncii privind monitorizarea și autorizarea centrelor sociale, precum și dezvoltarea unor programe de asistență socială mai eficiente pentru a preveni astfel de situații pe viitor.