Noi detalii din referatul DIICOT și reacțiile primarilor
Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală pe 26 iunie 2026 împotriva întregului grup infracțional organizat condus de Viorel Teodor Pașca, alături de alți zece membri ai familiei și colaboratori, în dosarul privind azilele din Bihor. Referatul DIICOT scoate la iveală noi detalii șocante despre modul în care Viorel Pașca ar fi folosit persoane vulnerabile aflate în grija sa pentru a le desemna tutori formali pentru alți pacienți cu dizabilități mintale, în scopul obținerii de beneficii financiare. Potrivit documentelor, „exploatarea s-a realizat pornind de la starea de vulnerabilitate preexistentă a unor persoane lipsite de libertatea de a decide”, o practică mult mai insidioasă decât exploatarea clasică prin constrângere directă.
Un exemplu concret citat în referat este cel al Ecaterinei Pușcaș, o persoană aflată în grija lui Pașca de peste 10 ani, pe care grupul a încercat să o propună ca tutore legal pentru mai multe persoane cu handicap mental. Chiar pe 9 martie 2026, o investigatoare sub acoperire a însoțit-o pe Pușcaș la Serviciul de Evidență a Populației din Holod pentru actualizarea buletinului provizoriu, demers realizat explicit pentru a o propune ca tutore. Această tactică subliniază ingeniozitatea și cinismul cu care grupul ar fi manipulat sistemul, transformând vulnerabilitatea beneficiarilor într-o sursă de venit.
Imobilele deținute și controlate de grupul Pașca erau situate în localitățile Incești, Dumbrava (comuna Holod) și Tinca, unde erau adăpostite un număr impresionant de 380 de persoane. Locația din Incești, de exemplu, nu avea o adresă exactă și se afla într-un loc izolat, ceea ce ar fi îngreunat supravegherea și controlul. Deși, la momentul procesual actual, nu au reieșit dovezi de condiții total improprii sau agresiuni fizice și psihice constante grave, procurorii au stabilit că persoanele nu au beneficiat de tratament medical adecvat și de supraveghere eficientă. Această lipsă a creat o stare de pericol, ducând la situații de autoagresiune, agresiuni reciproce și leziuni cauzate de lipsa supravegherii. Mai mult, referatul menționează „indicii cu privire la abuzuri sexuale din partea altor beneficiari/situații izolate de abuzuri fizice din partea unor îngrijitoare neidentificate la acest moment procesual”, aspecte de o gravitate extremă care necesită investigații aprofundate.
Viorel Pașca, patronul azilelor, a respins acuzațiile aduse de DIICOT, afirmând pe 2 iulie 2026 că a făcut „și greșeli neintenționate”, dar negând falsificarea documentelor și cunoștința despre abuzurile sexuale. El a declarat că, din cele peste 400 de persoane găsite în azil (diferență numerică față de cele 380 menționate în referatul DIICOT), doar aproximativ 100 aveau venituri, care erau insuficiente pentru a acoperi cheltuielile estimate la circa 2.000 de lei pe lună pentru un pacient. Pașca a susținut că majoritatea fondurilor proveneau din donații de la „oameni simpli”, oferind exemplul tatălui său care ar fi donat lunar 10% din pensie timp de 20 de ani. Această declarație contrastează puternic cu acuzațiile procurorilor privind deturnarea veniturilor beneficiarilor.
Pe de altă parte, datele obținute de G4Media de la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor, prin directoarea Gabriela Iova, arată că 74 dintre cei peste 400 de beneficiari primeau lunar indemnizații de handicap. Mai mult, primăriile din Holod și Tinca plăteau indemnizații suplimentare pentru câte aproximativ 30-35 de persoane, care înlocuiau plata pentru un asistent personal – o opțiune disponibilă pentru persoanele cu handicap grav conform Legii nr. 448/2006. Astfel, în total, cel puțin 74 de persoane beneficiau de sprijin financiar direct legat de handicap. Primarul din Holod, Sandu Săsăran, a declarat că de șase ani, de când este în funcție, nu a acordat niciun ajutor social, de înmormântare sau de încălzire persoanelor din grija lui Pașca, ci doar indemnizațiile pentru dizabilități. O situație similară a fost prezentată de primarul din Tinca, Vlad Popa, care a negat acordarea oricăror ajutoare suplimentare din decembrie 2024. Viceprimarul din Ceica, Mariana Petrila, a afirmat că niciun beneficiar al lui Pașca nu era înregistrat cu domiciliu sau reședință în comună, deci nu a primit niciun leu de la primărie.
Potrivit referatului DIICOT, grupul infracțional ar fi solicitat expres mențiunea „grav cu asistent personal” pe fișele de handicap, chiar și pentru persoane care nu se încadrau la acest grad, pentru a obține indemnizații mai mari. Aceștia ar fi încasat și ajutoare ocazionale, ajutoare pentru combustibil și ajutoare de înmormântare (estimate la aproximativ 9.000 de lei pentru cele plătite de Casele de Pensii), în cazul decesului beneficiarilor. Dacă se iau în calcul cele 74 de persoane cu handicap grav și veniturile maxime potențiale (indemnizație handicap grav, venit complementar și indemnizația de la primărie), s-ar ajunge la un venit lunar de 253.598 de lei, la care s-ar adăuga pensiile de stat ale beneficiarilor, dacă existau. Directorul Casei de Pensii Bihor, Laurențiu Tenț, a declarat că nu știe câți dintre beneficiari aveau pensii, deoarece nu i-a fost solicitată nicio listă de verificare, ceea ce indică o lipsă de transparență și coordonare între instituții.
În contrast cu acuzațiile, Pașca a negat orice legătură cu Ilie Bolojan, fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, aspect care ar putea sugera o încercare de a se distanța de orice posibilă influență politică. Deși procurorii DIICOT au cerut arest preventiv pentru 30 de zile, judecătorii au dispus măsura controlului judiciar pentru cele șase persoane implicate în dosar, o decizie care a stârnit discuții despre rigoarea investigației și protecția victimelor.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și pentru pericolele la care sunt expuse persoanele cu dizabilități. El subliniază importanța unei supravegheri stricte a centrelor de îngrijire, a transparenței în gestionarea fondurilor publice și a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vulnerabile. Faptul că un grup infracțional a putut opera ani de zile, exploatând atât beneficiarii, cât și resursele statului, ridică semne de întrebare serioase despre eficiența controalelor și coordonarea între instituții precum AJPIS, DGASPC, primării și Casele de Pensii. Reacțiile primarilor, care neagă acordarea unor ajutoare suplimentare, în timp ce procurorii susțin contrariul, indică o nevoie urgentă de clarificare și responsabilitate.
Ancheta continuă, iar audierile de la București ale lui Viorel Pașca și ale colaboratorilor săi sunt un pas important în stabilirea adevărului. Rămâne de văzut cum vor progresa acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, în contextul în care judecătorii au dispus control judiciar și nu arest preventiv. De asemenea, va fi crucială identificarea și sancționarea eventualelor abuzuri sexuale și fizice semnalate în referatul DIICOT.
Acest caz ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru reformarea legislației și a practicilor din domeniul asistenței sociale, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și pentru a asigura o protecție reală celor mai vulnerabili membri ai societății.