DIICOT contestă decizia și cere arestarea preventivă
Tribunalul București a decis joi seară plasarea sub control judiciar a șase persoane, inclusiv Viorel-Teodor Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, soția sa, cei trei fii ai acestora și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea de filiale, în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Această măsură nu este definitivă, procurorii DIICOT anunțând imediat că vor contesta decizia și vor solicita arestarea preventivă a principalilor membri ai rețelei pentru 30 de zile, conform informațiilor obținute de la surse judiciare.
Dosarul nr. 3639/19/P/2025, instrumentat de DIICOT, vizează destructurarea unui grup infracțional organizat, acuzat de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile la o scară alarmantă în județul Bihor. Investigația a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost – au fost transformate în „surse de venit” sub paravanul unei activități caritabile. Procurorii susțin că grupul infracțional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția sa și cei trei fii ai săi. Rețeaua funcționa sub umbrela Asociației „Dumbrava DPG”, prezentată public ca o organizație umanitară, dar care, în realitate, nu deținea licențele legale necesare pentru a presta servicii sociale sau medicale, așa cum arată HotNews.ro.
Victimele erau racolate direct din spitale, unități medicale sau direcții de asistență socială (DGASPC-uri) din toată țara. Aceste instituții, confruntate cu lipsa locurilor în sistemul de stat, acceptau să trimită pacienții în locațiile gestionate de Pașca. Odată ajunși în azile, beneficiarilor li se confiscau actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind izolați de familii și de lumea exterioară. Scopul principal al acestei scheme era încasarea sistematică a veniturilor victimelor (pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizații de însoțitor) și a donațiilor atrase prin campanii emoționante pe Facebook, potrivit Digi24.
Marți și miercuri, procurorii DIICOT au dispus reținerea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a Deliei Mioara Păcală. Alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar. La perchezițiile efectuate la 1 iulie 2026, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Potrivit DIICOT, între 2020 și iunie 2026, sute de persoane cu dizabilități psihice sau aflate în imposibilitatea de a se apăra și exprima voința ar fi fost recrutate, transportate și adăpostite în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Istoricul activității indică faptul că, din 2006, au fost „găzduite” peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul localității, conform datelor preliminare ale anchetei.
Prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 13 milioane de lei. În urma celor 27 de percheziții efectuate marți în județul Bihor, anchetatorii au descoperit într-un seif aflat în locuința comună a trei dintre inculpați 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și șapte bonuri electronice pentru transport, toate emise pe numele unor persoane vătămate. De asemenea, au fost ridicate 246.750 de lei, 15.000 de dolari americani, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni și 1.150 de lire sterline. Într-un alt imobil, anchetatorii au identificat o încăpere amenajată ca farmacie, în care se aflau cantități importante de medicamente, inclusiv produse cu regim special.
La ieșirea din Tribunalul București, Viorel Pașca a respins acuzațiile, susținând că activitatea sa a fost desfășurată în interesul persoanelor vulnerabile. „Sunt mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată, am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim și oamenilor de acolo. Consider că am făcut bine. Cu siguranță, am făcut și greșeli, neintenționate. Că am fost naiv, una de exemplu. Fiecare încălcăm legea, într-un fel sau altul. Dacă se consideră că am încălcat legea, am salvat niște oameni”, a declarat acesta. Vineri, Viorel Pașca s-a întors în județul Bihor, în așteptarea deciziei Curții de Apel București.
DIICOT mai susține că unele dintre persoanele decedate în spațiile administrate de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea unui cimitir greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupului. Această practică, dacă se confirmă, adaugă o dimensiune macabră acuzațiilor de exploatare. După intervenția autorităților, toate persoanele vulnerabile identificate în aceste locații au fost relocate în centre de asistență și îngrijire care pot asigura condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare. Acest caz reamintește de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari și Afumați, Ilfov, din 2023, unde condițiile inumane și exploatarea vârstnicilor au șocat opinia publică, demonstrând o problemă sistemică în sectorul asistenței sociale private din România. În comparație, cazul din Bihor pare să implice o rețea mult mai extinsă și o perioadă de operare mai lungă, începând din 2006, potrivit investigațiilor preliminare.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru că scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și exploatarea cinică a persoanelor aflate în dificultate. Faptul că victimele erau preluate direct din spitale și DGASPC-uri arată o breșă gravă în protecția statului. Impactul este devastator pentru familiile victimelor și pentru încrederea publică în instituțiile care ar trebui să protejeze. Prejudiciul de 13 milioane de lei și numărul mare de decese (peste 1.000) subliniază amploarea fenomenului și necesitatea urgentă de reglementare și supraveghere strictă a furnizorilor de servicii sociale, atât privați, cât și publici.
Următorul pas în acest dosar major va fi analiza contestației DIICOT de către Curtea de Apel București, care va decide dacă Viorel Pașca și ceilalți membri ai rețelei vor fi arestați preventiv. Această decizie va influența semnificativ parcursul investigației și va stabili un precedent important privind modul în care justiția abordează cazurile de trafic de persoane și exploatare în domeniul asistenței sociale. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să descurajeze astfel de practici și să implementeze mecanisme eficiente pentru a preveni repetarea unor tragedii similare, asigurând un cadru legal și etic riguros pentru toate centrele de îngrijire.
De asemenea, se impune o analiză a modului în care DGASPC-urile și spitalele au colaborat cu o asociație fără licențe, ridicând întrebări despre responsabilitatea instituțională în acest caz.