Noi detalii în dosarul de trafic de persoane din Bihor
Cazul azilelor din Bihor, în care familia Pașca este acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, a luat o nouă turnură, procurorii DIICOT instituind măsuri asigurătorii pe bunurile și conturile familiei, lăsându-i pe aceștia fără niciun leu, potrivit avocatului Răzvan Doseanu. Acesta a declarat că „toți banii au fost ridicați, practic, familia Pașca nu mai are în prezent niciun fel de bani ca să supraviețuiască”. Această decizie vine după ce Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă pentru Viorel Pașca și alți membri ai familiei sale, plasându-i sub control judiciar joi seară, pe 2 iulie 2026.
Potrivit avocatului Doseanu, procurorul ar fi exercitat din oficiu acțiunea civilă pentru 128 de presupuse victime, solicitând daune morale de câte 50.000 de euro pentru fiecare, ceea ce ar totaliza o sumă de 6,4 milioane de euro. În vederea recuperării acestor sume, ar fi fost instituite măsuri asigurătorii pe suma totală de 13.319.977,47 lei, reprezentând banii încasați de familia Pașca în perioada 2020-2025 pentru găzduirea și hrana persoanelor vulnerabile. Apărarea subliniază că, deși la momentul descinderilor erau găzduite peste 400 de persoane, anchetatorii ar fi considerat că doar 210 dintre acestea sunt persoane vătămate în dosarul de trafic de persoane, iar acțiunea civilă a fost exercitată doar pentru 128 dintre ele. O parte din banii cash, respectiv 246.750 lei, 15.000 dolari americani, 7.880 euro, 4.920 dolari canadieni, 4.700 franci elvețieni și 1.150 lire sterline, au fost găsiți în seiful lui Viorel Pașca de către DIICOT în timpul perchezițiilor.
Ancheta DIICOT, demarată marți, 30 iunie 2026, a vizat 27 de adrese din județul Bihor, implicând acuzații de trafic de persoane și grup infracțional organizat. Membrii rețelei conduse de Viorel Pașca – soția, trei fii și două nurori – au fost reținuți de DIICOT, inclusiv cu ajutorul a patru agenți sub acoperire. Decizia Tribunalului București de a-i plasa sub control judiciar nu este definitivă. Viorel Pașca s-a întors la Oradea vineri dimineață, 3 iulie 2026, confruntându-se cu restricții stricte, inclusiv interdicția de a comunica cu fiii săi, de asemenea vizați în dosar. El a declarat că acest proces reprezintă „începutul unui război lung de uzură” cu autoritățile, afirmând că „o bătălie a fost câștigată, urmează multe altele.”
Un aspect controversat al investigației, semnalat de avocatul Doseanu, este invocarea cauzei CEDO Air Canada împotriva Marii Britanii (1995) pentru instituirea sechestrelor, o speță care viza sechestrarea unei aeronave ce transporta droguri. Această analogie, în contextul unui dosar de trafic de persoane, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea și relevanța juridică a precedentului. De asemenea, avocatul a subliniat că „niciuna dintre persoane nu este pusă sub interdicție, deși unele dintre ele au anumite afecțiuni psihice”, sugerând o posibilă lipsă de discernământ a unora dintre presupusele victime, ceea ce ar putea complica aspectul acțiunii civile.
Pe lângă acuzațiile de trafic de persoane, procurorii au stabilit, conform unor surse, că mulți dintre bătrânii ajunși în azilele lui Pașca ar fi fost convertiți cu forța la Cultul Penticostal, chiar și în cazurile în care aceștia nu aveau discernământ. Această practică ar fi fost folosită și pentru a convinge credincioși penticostali înstăriți să doneze sume consistente de bani sub pretextul îngrijirii persoanelor vulnerabile. Anchetatorii suspectează că afacerea cu persoane vulnerabile, gestionată de Pașca de aproape 20 de ani, ar fi dezvoltat o „caracatiță” de influență locală, motiv pentru care perchezițiile s-au făcut în secret, fără a informa autoritățile locale.
Contextul acestui caz este amplificat de o comparație financiară oferită de avocatul Pașca: în timp ce Viorel Pașca a încasat 13.319.977,47 lei în 5 ani pentru găzduirea și hrana a sute de persoane aduse de autorități, statul român a alocat 19.000.000 lei pentru întreținerea a doar 409 persoane relocate pentru 6 luni. Această discrepanță sugerează o eficiență percepută diferit a sistemelor de asistență socială, ridicând întrebări despre costurile reale și eficacitatea cheltuielilor publice în domeniu. Cazul azilelor din Bihor nu este singular în România. De-a lungul anilor, au existat multiple investigații și scandaluri legate de condițiile din centrele de îngrijire, culminând cu dosarul „Azilele Groazei” din Voluntari și Afumați din 2023, care a scos la iveală abuzuri și neglijență sistemică, atrăgând atenția Comisiei Europene și determinând controale ample la nivel național.
Criticile din spațiul public, reflectate și în comentariile cititorilor, se axează pe percepția unei justiții selective. Unii consideră că „marii devalizatori ai țării nu pățesc la fel”, în timp ce alții, precum comentatorul Radu_Kshuba, susțin că se alege câte o victimă pentru a justifica activitatea justiției, etichetând evenimentul drept „show mediatic”. Există și voci care, precum Lidy, promit mobilizare și ajutor pentru familia Pașca, în spiritul solidarității. Aceste perspective diverse subliniază polarizarea opiniei publice și complexitatea cazului, care depășește simpla aplicare a legii, atingând aspecte sociale și etice profunde.
De ce contează
Acest caz contează profund pentru societatea românească, deoarece scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului de asistență socială și modul în care statul gestionează persoanele defavorizate. Instituirea sechestrului pe bunurile familiei Pașca și cererea de daune morale de milioane de euro, corelate cu acuzațiile grave de trafic de persoane, demonstrează o abordare fermă a DIICOT. Însă, comparațiile financiare și întrebările privind discernământul presupuselor victime, ridicate de apărare, pot influența percepția publică asupra echității și proporționalității justiției. Cazul subliniază necesitatea unei reforme sistemice în domeniul asistenței sociale și a unei monitorizări riguroase a centrelor de îngrijire, pentru a preveni abuzurile și a asigura respectarea drepturilor omului.
Pe măsură ce procesul judiciar avansează, se anticipează o luptă juridică intensă între DIICOT și apărarea familiei Pașca. Decizia Tribunalului București de a plasa suspecții sub control judiciar, deși nu este definitivă, indică o abordare inițială mai puțin severă decât cea solicitată de procurori. Următorii pași vor include analizarea probelor, audierea martorilor și, probabil, contestații la deciziile curente. Rămâne de văzut cum va evolua acțiunea civilă pentru daunele morale și dacă se va confirma acuzația de trafic de persoane. Cazul va continua să fie un test pentru sistemul de justiție din România și va avea implicații semnificative pentru modul în care sunt tratate cazurile de abuz în sistemul de asistență socială, în special în contextul discuțiilor despre finanțarea și supravegherea adecvată a acestor servicii.
Familia Pașca a declarat că va continua să caute soluții pentru a sprijini persoanele aflate în nevoie, indiferent de deznodământul juridic.