Controverse privind informarea ministrului în cazul azilelor ilegale
Președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, a fost demisă miercuri, 8 iulie 2026, de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru. Motivul invocat de ministru a fost lipsa informării prealabile privind acțiunea DIICOT din 30 iunie 2026 la azilele din Bihor. În replică, Alexandra Zară a declarat că respectarea confidențialității solicitate de procurori a fost esențială pentru a nu periclita cercetarea penală, riscând altfel săvârșirea unei infracțiuni, potrivit Digi24 și G4Media.
Ministrul Dragoș Pâslaru a anunțat demiterea Alexandrei Zară, fiica lui Ovidiu Zară, și a solicitat, de asemenea, măsuri de sancționare pentru directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor și conducerea Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor. Aceste măsuri vin ca răspuns la modul în care instituțiile au gestionat intervenția DIICOT și, în general, situația azilelor din Bihor de-a lungul anilor, conform HotNews.ro. Pâslaru a subliniat necesitatea elaborării unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru clare pentru gestionarea situațiilor care implică persoane vulnerabile vizate de acțiuni operative.
Alexandra Zară a transmis un mesaj pe Facebook, detaliind contextul demiterii sale. Ea a explicat că, în calitate de absolventă a Facultății de Drept a Universității din București, a înțeles importanța respectării normelor legale și a cerințelor organelor de urmărire penală. „Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru. Dacă aș fi făcut asta, aș fi săvârșit o infracțiune, potrivit Codului penal,” a afirmat ea. Aceasta subliniază o tensiune evidentă între cerințele legale de confidențialitate în anchetele penale și așteptările de transparență și informare instituțională.
Fosta președintă a ANPDPD a menționat că, înainte de demitere, a efectuat vizite în teren în județele Olt, Mehedinți și Gorj pentru a verifica direct condițiile persoanelor cu dizabilități relocate din azilele bihorene. Scopul acestor vizite a fost de a asigura că beneficiarii primesc îngrijirea necesară, au acces la servicii medicale și la documentele esențiale. Aceste acțiuni au fost parte a angajamentului său de a monitoriza personal relocarea a peste 400 de persoane din azilele fără autorizație din Bihor, care au fost mutate în centre rezidențiale, servicii sociale și unități medicale din diverse zone ale țării, conform Digi24. Această relocare masivă, desfășurată în 2026, a fost o consecință directă a neregulilor grave descoperite.
Cazul azilelor din Bihor a scos la iveală deficiențe sistemice în protecția persoanelor vulnerabile. Procurorii DIICOT susțin că Viorel Pașca, acuzat că a adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azile fără licență de funcționare, a urmărit exclusiv obținerea de venituri. Din anul 2006 și până în prezent, aproximativ 1.020 dintre cele 3.300 de persoane exploatate ar fi decedat și au fost îngropate în cimitirul din localitatea Dumbrava, potrivit referatului de arestare preventivă consultat de G4Media. Aceste cifre, care acoperă o perioadă de 17 ani, sunt șocante și indică o problematică de amploare națională, reflectând o lipsă cronică de supraveghere și reglementare în sectorul asistenței sociale. În comparație, conform datelor Eurostat din 2024, România se află încă sub media europeană în ceea ce privește investițiile în servicii sociale de calitate pentru persoanele cu dizabilități, un factor care contribuie la apariția unor astfel de situații.
Avocatul lui Viorel Pașca, Răzvan Doseanu, a anunțat pe Facebook că Asociația „Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă” a fost amendată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor cu o sumă record de 1 milion de lei (aproximativ 200.000 euro) la data de 1 iulie 2026. Această informație, deși neconfirmată oficial de ITM sau Ministerul Muncii, vine în contextul în care lui Pașca și colaboratorilor săi li s-au sechestrat bunurile și conturile bancare în cadrul dosarului penal. Decizia Tribunalului București de a respinge cererea de arestare preventivă a lui Pașca, plasându-l sub control judiciar, a fost contestată de DIICOT la Curtea de Apel București, care va judeca contestațiile pe 9 iulie 2026. Tribunalul a motivat decizia prin faptul că persoanelor cazate în aceste unități li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte și medicație, chiar dacă într-un cadru neautorizat și insuficient, conform surselor G4Media.
DIICOT a prezentat în referatul de arestare și relatări ale unei investigatoare sub acoperire, care a semnalat un presupus abuz sexual și cazul unei persoane cu piciorul amputat care nu ar fi primit îngrijirea necesară. Acuzațiile de exploatare și lipsa condițiilor adecvate de igienă și îngrijire, inclusiv lipsa bucătăriilor autorizate, conturează o imagine sumbră a condițiilor din aceste azile. Aceste detalii completează informațiile inițiale, care indicau că sistemul de asistență socială din România, în ciuda unor legi precum Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, are încă lacune severe în aplicare și monitorizare.
De ce contează
Acest scandal evidențiază vulnerabilitățile profunde ale sistemului de asistență socială din România și pune sub semnul întrebării eficiența instituțiilor responsabile cu protecția persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor. Demiterea unui oficial de rang înalt, în contextul unei anchete penale, subliniază tensiunile dintre respectarea confidențialității judiciare și nevoia de transparență administrativă. Cazul ar putea forța o revizuire urgentă a legislației și a procedurilor de licențiere și monitorizare a centrelor sociale, având implicații directe asupra siguranței și bunăstării a mii de persoane vulnerabile din România. Este crucial ca deciziile politice să nu submineze integritatea proceselor de justiție, iar instituțiile să colaboreze eficient pentru a preveni viitoare tragedii.
Pe termen scurt, decizia Curții de Apel București privind măsurile preventive împotriva lui Viorel Pașca va fi un indicator important al direcției pe care o va lua acest dosar penal. De asemenea, măsurile disciplinare solicitate de ministrul Pâslaru la nivelul DGASPC Bihor și AJPIS Bihor vor testa capacitatea instituțiilor de a-și asuma responsabilitatea. Pe termen lung, scandalul azilelor din Bihor ar trebui să determine o reformă structurală a sistemului de asistență socială, care să includă o finanțare adecvată, creșterea numărului de personal calificat și implementarea unor mecanisme de control mult mai riguroase.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să depășească retorica și să implementeze schimbări reale, asigurând astfel că drepturile persoanelor vulnerabile sunt pe deplin respectate, nu doar pe hârtie.