Relocări în 20 de județe, probleme de identitate
Peste 400 de persoane, găsite în azilele ilegale din Bihor operate de Viorel Pașca, au fost relocate în centre sociale și unități medicale din 20 de județe ale țării, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii, prezentate marți, 07 iulie 2026, de ministrul interimar Dragoș Pîslaru. Situația beneficiarilor este una complexă și îngrijorătoare: un bărbat a decedat în timpul procesului de relocare, iar pentru numeroase persoane există dificultăți majore în stabilirea identității și vârstei exacte. Ministrul Pîslaru a declarat că „existau inclusiv oameni care nu aveau CNP și la mulți nu se cunoaște exact vârsta”, subliniind gravitatea problemelor sistemice descoperite.
Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Muncii, din cele 409 persoane găsite inițial, 393 au fost relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, iar 15 au fost internate în unități medicale. Un caz tragic este cel al unui bărbat bolnav care a decedat la spital, fără ca vreun aparținător să dorească să preia vreo persoană dintre cele relocate, așa cum a relatat o sursă. Această situație evidențiază nu doar condițiile precare din azile, ci și lipsa rețelelor de suport familial pentru mulți dintre beneficiari.
Datele detaliate arată că din totalul persoanelor relocate în centre sociale, 125 sunt femei și 268 sunt bărbați. Vârsta acestora variază: 6 persoane au sub 40 de ani, 131 au între 40 și 65 de ani, iar 28 au peste 80 de ani. Însă, pentru 19 persoane nu există date privind vârsta, iar 11 nu dețin CNP, ceea ce complică enorm procesul de integrare și acces la servicii. Dintre cei internați în spitale, 6 au între 40 și 65 de ani, 7 între 65 și 80 de ani și 2 peste 80 de ani; majoritatea, 12, sunt bărbați, iar 3 sunt femei. Un aspect crucial, menționat de ministrul Pîslaru, este că doar 171 dintre beneficiari dețin acte de identitate, multe dintre ele fiind expirate. Pentru alte 159 de persoane au fost demarate proceduri pentru emiterea actelor sau stabilirea identității.
Relocările au avut loc într-un număr impresionant de județe, reflectând amploarea rețelei ilegale și necesitatea dispersării beneficiarilor. Cele mai multe persoane au fost transferate în Alba (60), Satu Mare (56), Sibiu (42), Arad (38) și Cluj (36). Alte județe precum Botoșani (31), Vâlcea (29), Mehedinți (17), Bistrița-Năsăud (15), Mureș (14), Bihor (10) și Neamț (10) au preluat, de asemenea, un număr semnificativ de persoane. Chiar și județe mai îndepărtate, precum Giurgiu (5), Olt (5) sau Caraș-Severin (1), au primit beneficiari. În ceea ce privește internările medicale, 6 persoane au ajuns la Spitalul de Neurologie și Psihiatrie Oradea, iar 9 în alte unități medicale din Bihor.
Situația legală a azilelor lui Pașca este una complexă. Deși instanța a decis că Viorel Pașca și familia sa nu trebuie arestați preventiv, așa cum a detaliat o sursă, cazul a scos la iveală o rețea extinsă de servicii nereglementate. Un aspect șocant, scos în evidență de investigațiile jurnalistice, este că un azil ilegal a fost „binecuvântat de autorități timp de 20 de ani, alimentat de Poliție și spitale”. Această complicitate sau neglijență instituțională a permis funcționarea acestor centre în afara oricărui control, un aspect care necesită o analiză aprofundată a responsabilității autorităților locale și centrale.
Ministrul interimar al Muncii a anunțat măsuri de monitorizare și colaborare interinstituțională. „În calitate de ministru interimar, am dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația oamenilor aflați în centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe,” a declarat Pîslaru. De asemenea, a solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru a identifica cele 11 persoane fără CNP. Această intervenție rapidă vine în contextul unui scandal național privind azilele de bătrâni, care a generat o presiune publică semnificativă pentru reforme.
Cazul Bihorului nu este izolat. În ultimii ani, România s-a confruntat cu multiple scandaluri legate de abuzuri și condiții inumane în centrele de îngrijire, atât publice, cât și private. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România este una dintre țările UE cu cel mai mic procent de cheltuieli publice pentru servicii sociale raportat la PIB, sub media europeană. Această subfinanțare cronică și lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a serviciilor sociale contribuie la proliferarea unor astfel de entități ilegale, care profită de vulnerabilitatea persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Un expert în drepturile omului, care a dorit să rămână anonim, a subliniat că „lipsa unui cadru legislativ clar și a unei monitorizări eficiente creează un teren fertil pentru abuzuri, transformând îngrijirea într-o afacere ilicită, adesea cu consecințe fatale”.
Dincolo de aspectele juridice și administrative, mărturiile foștilor beneficiari, citate de o sursă, aduc o perspectivă umană: „A fost și bine, și rău. Curățenie, dar nu avea cine să mă ajute să mă plimb”. Această dualitate subliniază complexitatea situației, unde, deși condițiile de bază puteau fi uneori acceptabile, lipsa personalului calificat și a serviciilor medicale adecvate transformau aceste centre în locuri improprii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile. Faptul că Spitalul Județean Constanța a trimis în ultimii doi ani 15 pacienți către azilele lui Viorel Pașca, conform unei alte surse, indică o problemă profundă de colaborare interinstituțională și de lipsă de verificare a legalității și calității serviciilor.
De ce contează
Acest scandal din Bihor subliniază criza profundă a sistemului de asistență socială din România. Faptul că persoane vulnerabile, unele fără identitate, ajung în centre ilegale, unde riscă abuzuri și chiar decesul, arată eșecul statului de a le garanta drepturile fundamentale. Implicațiile sunt majore pentru siguranța cetățenilor și pentru încrederea în instituții. Este un semnal de alarmă pentru necesitatea unor reforme structurale, inclusiv alocarea de resurse adecvate și o monitorizare riguroasă, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și a asigura demnitatea persoanelor vârstnice și cu dizabilități.
Situația generată de azilele ilegale din Bihor rămâne sub atenta supraveghere a autorităților, cu angajamente de monitorizare săptămânală a centrelor de relocare și de colaborare cu Poliția pentru stabilirea identității persoanelor fără acte. Pe termen lung, este imperativă o revizuire a legislației privind licențierea și controlul centrelor de îngrijire, precum și o investiție substanțială în serviciile sociale publice. Rămâne de văzut cum vor fi soluționate cazurile celor fără CNP și dacă autoritățile vor reuși să tragă la răspundere toate persoanele implicate în funcționarea acestor rețele ilegale, inclusiv pe cei care au permis existența lor.
De asemenea, este necesară o campanie de informare a publicului cu privire la riscurile azilelor neautorizate și la drepturile beneficiarilor.